Ucraina a anunțat că nu va mai prelungii contractul de tranzit al gazelor rusești pe terioriul său, ultima conductă prin care gazele rusești ajungeau în Europa (singura conductă care mai funcționează după 2 ani de conflict și singura care se găsește în zona de conflict!). Dar gazele care tranzitează Ucraina sunt necesare securității energetice a Europei și pentru aceasta s-a găsit soluția: swap între gazele rusești și gazele azere.

Actualul acord de tranzit al gazelor între Gazprom și Naftogaz (compania de stat pentru transportul gazelor pe teritoriul Ucrainei) a fost semnat la 30 decembrie 2019, în urma negocierilor care au implicat Rusia, Ucraina, Germania, Franța și Comisia Europeană. Conform acordului, Gazprom s-a angajat să tranziteze 65 de miliarde de metri cubi de gaz prin Ucraina în 2020 și 40 de miliarde de metri cubi pe an în perioada 2021-2024. 

Potrivit operatorului de gazoducte din Ucraina, tranzitul rusesc de gaze prin Ucraina către Europa a scăzut cu 28,5%, până la 14,65 miliarde de metri cubi anul trecut, de la 20,5 miliarde de metri cubi în 2022, dar râmâne esențial în asigurarea securității energetice a Europei.

Principalii destinatari ai gazelor care traversau Ucraina erau Austria, Slovacia, Italia, Ungaria, Croaţia și Slovenia.  Austria este principalul beneficar, cea mai mare parte din gazele sale vin din Ucraina. Importurile de gaze rusești pentru Croaţia și Slovenia sunt în prezent la valori minime. Ungaria se bazează pe gaze ruseşti, dar în prezent de pe o rută alternativă: conducta TurkStream, via Bulgaria și România. Italia a reușit să-și sumplimenteze mecesarul de gaze prin rute alternative, crescând importurile de gaze azere şi din Algeria.

UE a încercat să-şi diversifice importurile de gaze şi a semnat un acord de dublare a importurilor de gaze azere la cel puţin 20 de miliarde de metri cubi pe an până în 2027, dar infrastructura conductelor din sud-estul europei nu permitea preluarea acestei cantități de gaze. Azerbaidjanul a inițiat discuţii cu Rusia cu privire la acordul de tranzit al gazelor și conform unor informații pe surse, s-a găsit soluția swapul: RUSO – AZERO – TURKMENO – EUROPEAN.

În aceste condiții la finele anului 2024, swapul RUSO – AZERO – TURKMENO – EUROPEAN, are ca obiectiv alimentarea cu gaze a Europei Centrale. Respectiv prin Ucraina se va tranzita gaze care din punct de vedere comercial sunt din Azerbaijan, dar în fapt sunt molecule rusești, date în contrapartidă cu gazele care ar fi trebuie de date de Rusia în Turkmenistan și care în fapt vor fi de moleculă azeră.

Măsura vine ca parte a eforturilor UE de a-și diversifica sursele de energie și de a reduce dependența de gazul rusesc Oficiali UE și reprezentanți ai guvernelor europene au încercat să negocieze cu Ucraina prelungirea acordului privind tranzitul gazelor rusești către țările UE prin Ucraina după 2025, când expiră actualul contract de tranzit dintre Gazprom și ucraineni. Oleksiy Chernyshov, directorul general al Naftogaz din Ucraina, a exclus participarea țării sale la orice proiect al UE care implică relații cu Gazprom din Rusia. În aceste condiții, UE o să cumpere gaz din Azerbaidjan și să îl transporte folosind infrastructura de conducte rusești existentă în Ucraina. Această abordare evită achiziția directă de gaz din Rusia.

Această soluție, dacă se va menține funcțională va asigura securitatea energetică a Europei în iarna 2024/2025, dar și o evitare a unei escaladări a prețului la gaze, chiar dacă este o soluție mai scumpă decât cea care există în prezent.