Politicile antisărăcie energetică derulate în România ultimilor 30 de ani sau bazat aproape exclusiv pe subvenții și prețuri reglementate, aspect care nu a avut efectul scontat, în fapt sărăcia energetică a crescut. 

Analizând Matricea Sărăciei Energetice din cadrul Studiului AEI – Măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică, corelarea evoluției salariului minim pe economie cu prețul gazelor naturale efectiv plătit, se poate desprinde că scăderea venitului real al populației, chiar și în condițiile subvenționării  prețului gazelor și a energiei electrice a determinat creșterea sărăcie energetice în România. În fapt din Matricile Sărăciei Energetice rezultă că sărăcia energetică este determinată în principal de veniturile reale mici ale românilor (acestea au scăzut în ultimii 3 ani puternic erodate de inflație) și pierderile energetice mari ale cladirilor din România.

Analizând situația prețurilor efectiv achitate conform datelor EUROSTAT/AEI pentru populație, pentru perioada S12020 – S12023, putem observa că România se plasează în UE pe:

– locul 5 sub aspectul prețului gazelor naturale medii achitate de consumatorul final, după ce s-a scăzut compensarea realizată de statul român.

– locul 12 la creșterea prețurilor gazelor efectiv achitate de populație.

– locul 9 sub aspectul nivelului prețului energiei electrice, achitat efectiv de populație după ce s-au scăzut compensațiile acordate de autorități.

– locul 21 în topul european al creșterii prețului la energie electrică între 2020 și 2023 la populație, dacă considerăm prețul efectiv plătit de populație.

– locul 6 la creșterea costurilor cu energia (gaze și energie electrică), într-o gospodărie între S12020 – S12023

– locul 22 în ceea ce privește resursele de la bugetul de stat alocate pentru criza energetică.

Românii au avut în anul 2022, costuri în medie cu 93% mai mari cu energia în gospodărie (gaze naturale și energie electrică) decât în anul 2020 (iar anul 2023 costuri mai mari cu 83%).

Analizând de câte salarii minime din anul 2023 ar fi fost necesare pentru  a achita creșterea costurilor cu energia în gospodărie în perioada 2023 – 2020 se desprinde că dacă considerăm prețurile efectiv achitate pentru gaz și energiei electrică de români, România s-ar plasa pe locul 4 în rândul țărilor europene sub aspectul impactului creșterii prețului la energie. O familie cu un singur salar minim pe economie ar fi trebui să muncească aproape 1 lună în România, doar pentru a-și achita exclusiv creșterea costurilor cu energia.

Matricea Poverii Energetice din cadrul Studiului AEI – Măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică, arată corelația salariului minim pe economie în România, cu costul gazelor naturale pe baza prețurilor efective și a consumului energetic într-o gospodărie și putem observa că România se plasează în rândul țărilor din UE cu o sărăcie energetică mare, caracterizată de:

• al doilea cel mai mic salariul minim din Europa, după Bulgaria (jumătate din media salariului minim european, de 4 ori mai mic decât cel mai mare salariu minim din Europa)
• ineficiența energetica în clădiri (România se găsește pe ultimul loc la nivelul performaței energetice a clădirilor).
• dublarea costurilor cu energia într-o gospodărie în ultimii 3 ani (al patrulea cel mai mare impact din Europa).

Analizând Matriciile Sărăciei Energetice din cadrul Studiului AEI – Măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică, se poate desprinde că România se găsește alături de Lituania, Croația, Bulgaria și Slovacia în rândul țărilor cu sărăcie energetică mare. În România se desprinde că principala cauză a sărăciei energetice este ineficiența energetică, urmată de veniturile minime reduse ale populației și doar în ultimă fază legată de preț.

Cu toate acestea în România singura măsură măsură energetică aplicată a fost esclusiv bazată pe scăderea prețului la gaze, element care nu a stimulat reducerea ineficienței energetice (cauza principală a sărăciei energetice în România), ci creșterea acesteia aspect care a menținut sărăcia enetrgetică și chiar a accentuat fenomenul.

Reducerea sărăciei energetice în România se poate face doar prin următoarele măsuri și doar în această ordine:

• limitare a ineficienței energetice,
• creșterea veniturilor populației,
• limitarea creșterii prețului la gaze și energie.

În analizele din prezentul material nu am luat pentru consumatorii casnici prețurile gazelor naturale și a energiei electrice din anul 2023 conform datelor EUROSTAT, deaoecere acestea sunt prețurile din contracte și nu prețurile efectiv achitate de populație. În studiul efectuat de Asociația Energia Inteligentă – Măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică, am efectuat și analize folosind exclsuiv date EUROSTAT, care plasează România într-o postura dezastruasă, nereală, dar pe care autoritățile nu o corectează.