În urmă cu exact 110 ani, în premieră europeană, demara pe actualul terioriu al României începuturile industriei de gaze. Gazele descoperite întâmplător la Sărmășel au fost transportate în Turda pentru a fi folosite la iluminat public și pentru fabrica de gips și ciment din Turda  În  urmă cu exact 102 ani în urmă la Târnăveni, în România, producerea amoniacului la Fabrica de Nitrogen prin tratarea cianamidei de calciu cu apă la presiune ridicată şi mediu alcalin, după care s-a trecut la procedeul de sinteză direct din elemente cu azot separat prin distilarea fracţionată a aerului lichid şi din hidrogen obţinut prin hidroliza apei. În paralel s-a aplicat cracarea metanului pentru obţinerea gazului de sinteză, din care se separa hidrogenul cu modernizări prin procedeul Fauser-Montecatini.

Pentru România, anul 2024 poate fi denumit „Anul gazelor naturale”, fiind anul care reunește cele mai multe aniversări rotunde din istoria gazelor naturale, dintre care 4 se pot încadra ca premiere europene:

165 de Ani de la iniţierea construirii distribuţiei de gaze manufacturiale în Bucureşti (1 Octombrie 1859)

120 de Ani de la primele teste de utilizare a gazelor asociate in scopuri industriale in Romania si Europa (6 Mai 1904)

115 de Ani de la finalizarea forajului la prima sondă de gaze din Romania si Europa (22 Aprilie 1909)

110 de ani de la finalizarea primei conducte de transport a gazelor naturale din Europa (4 aprilie 1914)

65 de ani de la primul export al gazelor din Romania, care poate fi considerat si primul export din Europa a gazelor naturale (10 Octombrie 1959)

50 de Ani de tranzit international in Romania si Balcani (25 Iulie 1974)

45 de Ani de la amenajarea primului depozit modern de inmagazinare subterana a gazelor la Urziceni (15 Octombrie 1979)

La fel cum gazele naturale au reprezentat un pas revoluționar în urmă cu peste 100 de ani, astăzi Gazele Viitorului (biogaz, hidrogen și CO2) încep să prindă contur și tot mai multe conducte (în diferite stadii: proiectare, execuție, exploatare) încep să apară la orizont.

Urmărind lista proiectelor de conducte din UE – https://single-market-economy.ec.europa.eu/industry/strategy/industrial-alliances/european-clean-hydrogen-alliance/project-pipeline_en  – singura țară care nu are prezentat nici un proiect este România.

Este trist că o țară care a dat atât de multe premiere europene în domeniul gazelor naturale, astăzi să nu se găsească într-o listă de viitoare proiecte pentru Gazele Viitorului.

Aș spune că tristețea este cu atât mai mare cu cât, suntem singura țară din UE, care are o LEGE A HIDROGENULUI!, dar nu doar că nu o aplicăm, nici măcar nu ne pasă că există.