Proiectul „România Tradițională cu Energie Curată”, dedicat soluțiilor naționale pentru energie curată, a continuat în 30 ianuarie 2023 cu o dezbatere online dedicată energiei nucleare, intitulată „Energia nucleară, parte din mixul de energie curată al României”. A fost o ediție care ne-a oferit mândrie și optimism, deoarece invitații noștri ne-au amintit că avem o istorie marcată de succes a producerii de energie nucleară și că există specialiști care pot derula viitoare proiecte de mare amploare. De asemenea, am aflat că există o strategie clară de dezvoltare a acestui sector, ce se bucură de o solidă încredere internațională și continuă dincolo de hârtie, prin atragerea unor finanțări importante.

Se spune că fiecare lucru trebuie făcut la timpul său, iar această perioadă este perfectă pentru investițiile în capacități crescute de producere a energiei atomice. Acesta este unul dintre principalele aspectele menționate de către domnul Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă, care a avut și misiunea de a modera această întâlnire. În introducere, domnul Chisăliță a arătat că pe Glob sunt în desfășurare 50 de noi proiecte nucleare ce urmează să răspundă cerințelor tot mai mari de energie la nivel mondial.

Invitații prezenți în cadrul dezbaterii au prezentat cu profesionalism, dar și un entuziasm perfect justificat, puncte de vedere asupra evoluției viitoare a acestui domeniu:

Domnul Teodor Chirica, Președinte Consiliului de Administrație Nuclearelectrica, a arătat în intervenția domniei sale că necesarul de energie crește continuu, cu 2,1% pe an. De aceea, este foarte probabil, conform studiilor FORATOM, ca Europa să rămână dependentă de combustibili fosili, în cazul în care nu își dezvoltă capacitățile de producție a energiei atomice. Tehnologia nucleară se numără, alături de hidroenergie, energie solară și hidroenergie, capturarea carbonului și hidrogen, printre mijloacele prin care se poate înlătura această dependență. Importanța energiei atomice pentru realizarea obiectivelor climatice și tranziția spre o economie durabilă a fost recunoscută de către Uniunea Europeană, astfel că energia atomică a fost inclusă în Taxonomia pentru finanțarea durabilă.

Pentru România, acest tip de energie reprezintă o sursă sustenabilă și eficientă, contribuie la securitatea energetică și la dezvoltare, deoarece se bazează pe inovare și tehnologie de ultimă oră. În plus, țara noastră deține o bază solidă pentru creșterea producției de energie atomică, în arii precum ingineria, construcția, fabricația, operarea și întreținerea.

Doamna Melania Simona Amuza, Director General Adjunct, Comercial și Dezvoltare Nuclearelectrica, a arătat că suntem într-un moment cheie în istoria energiei nucleare, care are ocazia să participe la îndeplinirea obiectivelor naționale și europene de decarbonizare. De asemenea, pentru țara noastră, este o perioadă favorabilă pentru crearea unui lanț național de producție integrat, cu beneficii pentru siguranța și fluența producției. Este important pentru România să reușească să atingă acest obiectiv, al dezvoltării programului național pentru energie nucleară deoarece astfel va putea amplifica beneficiile pe care această industrie i le oferă deja. De exemplu, după cum a subliniat doamna Melania Amuza, acest domeniu contribuie cu aproximativ 20% energie curată în mixul național și o reducere anuală a cantității de CO₂ cu 10 mil t, energia nucleară reprezentând 33% din totalul energiei fără emisii de carbon la nivel național. În plus, industria nucleară creează peste 11.000 de locuri de muncă și venituri importante la bugetul de stat, care ar putea să crească proporțional cu producția de energie. În acest moment, Nuclearelectrica derulează proiecte de peste 12 miliarde euro care vor dubla producția de energie nucleară la nivelul anilor 2030/2031: retehnologizarea și extinderea duratei de funcționare a Unității 1 de la Cernavodă, construcția a 2 unități CANDU până în 2031 (ceea ce numim, de obicei, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă) și dezvoltarea centralei de tip SMR-uri, reactoare modulare mici.

Prof. Dr. Ing. Ionuț Purică,fost Președinte al Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive din România, este unul cei mai importanți experți români în energie nucleară. Domnia sa și-a început intervenția cu o interesantă prezentare a istoriei domeniului nuclear din țara noastră. Revenind la momentul actual, invitatul nostru a arătat că România preia din nou, și în această generație, gândirea de introducere de tehnologii nucleare noi. Justificat, deoarece industria română are capacități de fabricație și își păstrează calificările pentru standardele de protecție atât de riguroase ale acestui domeniu. Domnul Ionuț Purică a explicat că această experiență valoroasă merită transmisă și extinsă prin noile proiecte în desfășurare. Performanțele industriei atomice românești au fost confirmate și de către SUA, care consideră că țara noastră reprezintă o platformă viabilă pentru implementarea de noi tehnologii și a luat decizia de a continua colaborarea în domeniul  energiei nucleare. Aceasta reprezintă o realizare pentru România deoarece țara noastră își poate menține avansul în domeniul tehnologic prin intermediul industriei nucleare. Din fericire, față de alte domenii, în care România a stopat producția și cercetarea, domeniul nuclear continuă să existe și să producă energie, cu beneficii pentru bunăstarea locală, dar și cu perspective pentru dezvoltare viitoare.

Expert Principal DTSN Nuclearelectrica, Doctor inginer în Energie Nucleară, domnul Dan Șerbănescu, a subliniat că România are experiența necesară pentru a desfășura noi proiecte nucleare, cum sunt SMR-urile (reactoare modulare mici). Astfel, proiectul SMR, pentru care în prezent se analizează amplasamentul candidat din jud. Dâmbovița, reprezintă o valorificare a experienței de peste 26 ani de operare la standarde de excelență a două dintre cele mai performante reactoare nucleare din lume (la CNE Cernavodă) dar si o valorificare a cooperărilor anterioare romano-nord americane care datează din anii 1968: România a fost prima țară est-europeană care a dezvoltat un reactor (la Pitești), fapt ce ne-a determinat să ne aliniem normelor americane, care au rămas în vigoare. După această incursiune în istoria parteneriatului româno-american, domnul Șerbănescu a arătat de unde provine gradul foarte ridicat de siguranță a centralelor de generația a 4-a, în care sunt incluse și sistemele SMR, ce valorifică experiența anterioară în operarea centralelor nucleare. Astfel, invitatul nostru arată că trăsătura fundamentală a acestora este faptul că aceste reactoare nu necesită o sursă de alimentare cu energie externă, deci în cazul unui accident se răcesc singure. Acest sistem se autoprotejează și are capacitatea de a se comporta ca sistemele tehnice și energetice ale viitorului, ce sunt fractalice și autoreglabile și se pot repara și limita singure.

În cele aproape două ore de intervenții, specialiști de renume din România ne-au arătat că România se află pe drumul cel bun în ceea ce privește energia nucleară și energia curată în general și ne-au dat încredere că vom fi „pe valul” tranziției către energia verde, cu beneficii pentru prezent și viitor.