Suntem conservatori pe de o parte, dar nu suficient de conservatori cât să ne păstrăm și tradițiile. Proiectul “România tradițională cu energia curată” a fost lansat tocmai în ideea de a susține continuitatea datinilor strămoșești, cu suportul noilor tehnici și tehnologii energetice. Iar una dintre pârghiile la care România încă își mai pune piedici singură este resursa hidrologică. Hidroenergia este parte din mixul de energie curată, de aceea Asociația Energia Inteligentă și-a propus să analizeze situația ei. Sunt în momentul de față diverse proiecte, planuri, strategii energetice, dar fără o bună coordonare riscăm să nu depășim prea curând actuala criză, sunt de părere experții prezenți la dezbaterea „Hidroenergia, parte din mixul de energie curată al României”. Mai mult decât atât, provocările legate de strategia hidrologică a României, în contextul schimbărilor climatice, necesită o regândire a amenajării teritoriului și a proiectelor derulate, dar și o schimbare de abordare din perspectiva managementului producerii de energie, a subliniat Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă. Căutăm cu înverșunare probleme care nu există pentru a bloca proiecte, în schimb nu vedem multiplele probleme existente și care necesită atenție imediată, mai spune el.

„Criza energetică și războiul de lângă noi ar trebui să ne determine să avem altă abordare atât din perspectiva managementului producerii de energie cât și din perspectiva managementului dispecerizării și menținerii sistemului, fie că vorbim de sistemul energetic, fie că vorbim de complexul de forme de energie pe care le avem, iar aceasta ar trebui sa meargă mână în mână cu un management performant care să nu semene deloc cu ceea ce s-a întâmplat cel puțin în ultimii ani” a declarat Dumitru Chisăliță.

Reprezentanții Asociației producătorilor de energie din România susțin că nu există la momentul actual o legătură directă între energia hidro și eventuale probleme legate de mediu, ba mai mult, am putea vorbi doar despre beneficii. Problemele aduse în discuție în spațiul public sunt unele artificiale, este de părere Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al HENRO. „Orice megawatt nou introdus, orice capacitate nouă de producție în momentul de față de criză energetică și condiții de război valorează mai mult decât valoarea sa pecuniară. Întrebarea – ce e mai important mediul sau energia, să construim sau să distrugem mediul? cred că nu își are rostul. Nici un specialist din domeniul energetic nu pleacă de la ideea că nu îl interesează mediul. Evident că trebuie să existe o armonie, evident vedem că această armonie funcționează peste tot în lume, cel puțin pe partea de hidro cred ca este cea mai bună combinație între utilizarea potențialului hidroenergetic și al altui tip de potențial și protecție a mediului. (…) Rolul hidroenergiei în sistemul electroenergetic este major pentru că știm că energia electrică nu este o marfă ca oricare ci are o specificitate unică, simultaneitatea producției cu consumul. Orice dezechilibru poate duce la nerespectarea parametrilor de calitate și unii dintre noi ne mai amintim când scădea frecvența și erau întreruperi de curent, tocmai pentru ca nu ai suficientă energie de echilibrare pe care numai energia hidro o poate introduce în sistemul electroenergetic” a declarat Silvia Vlăsceanu.

După zeci de ani, în România, încă ne întrebăm dacă sunt benefice sau nu amenajările cu acumulare prin pompare. Ba mai mult, prea puțin se vorbește despre componenta socială atunci când se discută despre amenajările hidroenergetice, atrage atenția Bogdan Popa, conferențiar doctor în inginerie. Ce implicații au astfel de proiecte, mai ales pentru cei care nu sunt “legați” la nicio sursă de energie? „În primul rând hidroenergetica înseamnă stocarea apei, iar apa înseamnă viață și știm cu toții că volumul total pe care îl avem stocat la un moment dat în toate lacurile de acumulare din țara noastră este o resursă naturală pentru ca apa nu înseamnă doar energie, înseamnă energie de calitate (…) dar înseamnă și apă pentru alimentație, pentru irigații, pentru băut, spălat, curățat orașele. Toate aceste asociații de mediu despre care s-a vorbit și care sunt foarte furioase pe lacurile de acumulare nu pomenesc absolut deloc despre componenta socială. Ne-am adunat în orașe cât toate zilele, iar în momentul în care avem de alimentat cu apă un oraș e nevoie de lacuri de acumulare mari, e nevoie de stocarea apei” a declarat conf. dr. ing. Bogdan Popa.

Compania Ostenweg Sysplan este prima și, momentan, singura echipă care montează panouri fotovoltaice pe luciul apei pentru a produce energie. Care este potențialul acestei tehnologii ne-a explicat, în cadrul webinarului, chiar managerul companiei. „Primul proiect în Europa la momentul respectiv utilizând o tehnologie a unei companii germane – ei au proiectat și au început să folosească structura floating, identificând posibilitatea și nevoie de a utiliza luciul apei. De la cei 2 megawați construiți în 2019 au urmat multe alte proiecte crescând ca și capacitate de la 7, 15, 30, 40 însumând un total de peste 250 megawați  construiți în ultimii 3 ani pe luciul apei în Europa și de asemenea deja avem proiecte semnate pentru următorul an însumând undeva la 130 megawați, proiecte aprobate care doar așteaptă a fi construite în diferite țări din Europa. Am construit în Olanda, Germania, Belgia urmează Franța și Austria. Unde s-a identificat un mic potențial de a construi, clienții noștri au fructificat aceasta ocazie și vad că din ce în ce mai mult se va folosi ca tehnologie” a declarat Doru Baciu, Managing Director Ostenweg Sysplan.

În România, avem și o construcție greșită a pieței de energie, pe care nimeni pare că nu vrea să o rezolve, este de părere Călin Vilt, Consilier Științific Onorific CNR-CME. Printre altele, acest sistem duce inclusiv la pierderi de 25-30% din prețul energiei. „România are un potențial hidro amenajat, în funcțiune de aproape 6400 megawați. Din păcate au fost investițiile „ieftine” cu ghilimelele de rigoare. Mai avem aproape tot atâta potențial din care numai 4400 megawați este economic amenajabil și sunt investițiile scumpe. Cele mai mari sunt pe Dunăre, 1200 megawați în cele 3 acumulări propuse de profesorul Dorin Pavel, la Turnu Măgurele – Nicopole, la Călărași – Ostrov și la Măcin. Din fericire au reușit să fie readuse aceste amenajări în strategia Dunării a Uniunii Europene care e foarte interesată de amenajarea canalului navigabil din punctul de vedere al circulației mărfurilor între Constanța și Rotterdam” a declarat Călin Vilt.

În cadrul webinarului “Hidroenergia, parte din mixul de energie curată al României”, consultantul în Energie Gabriel Dumitrașcu a ținut să ridice o altă problemă, și anume posibila listare a companiei Hidroelectrica la Bursă. Deși procesul în sine ar fi de bun augur, dacă nu este făcut într-un mod “sănătos” există riscul ca singurul administrator independent, adică cel al Fondului Proprietatea, să dispară. „Aș fi preferat sa fie o majorare de capital cu vânzare de acțiuni pentru ca dincolo de discuția generala că Hidro stă pe un munte de bani, Hidro are nevoie de sume mari pentru a dezvolta proiecte de investiții, pentru a deveni jucător regional prin achiziții de companii și pentru asta e nevoie de bani și banii aceștia puteau veni printr-o listare. Dar pentru așa ceva era nevoie de proiecte mature, pe care din păcate Hidroelectrica nu le are. Am o mare teamă în ceea ce privește efectele post listare. Dacă prețul va fi un preț exagerat și văd ca acum se insista pe umflarea prețului (uitați-va doar la valoarea cu care este prinsă Hidroelectrica în bilanțul Fondului Proprietatea, valoare care s-a dublat în ultimii 2 ani din punctul meu de vedere nejustificat), indicatorul acesta ne spune că cineva așteaptă să vândă acțiunea Hidroelectrica la un preț foarte mare, creând o așteptare foarte mare. Sigur ca anul pe care îl parcurgem și anul trecut chiar, a adus o profitabilitate ridicată venită într-un context regional dificil, o criză de energie, războiul, o cerere mare de energie, toate au concurat la un preț ridicat. Dar acesta stare excepțională nu va dura la nesfârșit sau ceea ce pare acum excepțional s-ar putea ca pe termen mediu și lung sa fie o stare normală și atunci să se ajusteze și baza de costuri și profitabilitatea Hidroelectrica să nu mai fie aceeași. Dar acesta este un aspect minor. Ceea ce mi se pare mai riscant este faptul că există riscul ca singurul administrator independent, al Fondului Proprietatea sa dispară și să nu fie înlocuit de un alt administrator independent. Lucrul acesta ar conduce la un management închistat” a declarat Gabriel Dumitrașcu, Consultant Energie.

Parte din proiectul „România Tradițională cu Energie Curată”, evenimentul a adus în dezbatere noile forme de energie și rolul pe care îl poate juca hidroenergia în mixul energetic național. Într-o perioadă plină de provocări în ceea ce privește securitatea energetică și atingerea țintei ambițioase de emisii de carbon net-zero până în 2050, România s-a înscris pe un drum al înlocuirii combustibililor clasici cu energie curată, extrem de eficientă și la fel de sigură cu cea cu care oamenii s-au obișnuit.

Lansat de Asociația Energia Inteligentă în luna iunie a acestui an, „România Tradițională cu Energie Curată” promovează păstrarea tradițiilor românești concomitent cu susținerea tehnologiilor moderne care să permită producerea de energie curată. Prin proiectul pilot derulat în Munții Căpățânii, 10 stâne au fost dotate cu panouri fotovoltaice după refacerea căilor de acces, pentru a facilita păstrarea îndeletnicirii păstoritului si, totodată, ne propunem derularea de campanii de informare asupra importanței acceptării de noi forme de energie, o energie mai curată și la fel de sigură ca cea cu care oamenii s-au obișnuit. Astfel proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” va aduce o contribuție semnificativă la păstrarea identității naționale folosind energie curată.