România deși a fost una dintre primele țări din UE care a plafonat prețul la energie electrică, conform Eurostat este țara care se găsește în grupa țărilor UE cu cele mai mari creșteri ale prețului la energie electrică pentru populație (a patra cea mai mare creștere a prețului la energie electrică pentru populație). Explicația este legată de modul în care s-a produs plafonarea prețului pe grupe de consum (mai ales că unii dintre consumatorii casnici de fapt nu au beneficiat de plafonarea prețului), dar mai ales că România a fost printre puținele țări care nu și a redus fiscalitatea din energie.

Conform acelorași surse, România are al 10 lea cel mai mare preț din UE, găsindu-se în grupa țărilor cu cea mai scumpă energie electrică pentru populație.

Salariul minim brut în Romania a avut cea mai mare creștere în ultimii 10 ani din Europa, acesta a crescut cu 120%, dar în același timp au crescut și taxele și prețurile, diminuând efectul acestei creșteri.  

Cu toate acestea România are al 3 lea cel mai mic salariu minim brut din UE, dar penultimul cel mai mic salariu minim net din Europa, după aplicarea taxelor.

Sursa Eurostat

Îngrijorător este faptul că deși prețul a fost plafonat la energie electrică în semestrul I 2022, luând în considerare salariul minim brut al țărilor din UE (conform datelor Eurostat pentru luna iulie 2022) și raportându-l la prețul mediu al energiei electrice pentru populație din semestrul I 2022 (conform datelor Eurostat), România se găsește pe ultimul loc în UE, având cea mai mare sărărciei energetică din Uniune.

Acest aspect se datorează proastei gestionări a Crizei Energetice din ultimele luni, în lipsa unor măsuri eficace de reducere a sărărciei energetice, dar mai ales a hotărârii de a păstra fiscalitatea mare în energie cu scopul de a profita de această criză și a se aduce bani mai mulți la bugetul României.

În același registru se încadrează și evoluția prețului energiei electrice la consumatorii non casnici din România, care deși plafonat în semestrul I 2022, a plasat România în rândul celor mai mari creșteri ale prețului la energie electrică (a doua cea mai mare creștere a prețului din UE și al patrulea cel mai mare preț din UE). Acest aspect este deosebit de îngrijorător în perspectiva semestrului II 2022, unde începând cu 1 septembrie 2022, o mare parte din consumatorii non casnici nu mai beneficiază de preț plafonat sau beneficiază doar parțial de preț plafonat, aspect care va scoate multe companii din zona de competivitate europeană, ceea ce va determina în lipsa unor acțiuni imediate: relocarea industriei din România către țări unde energia este mai ieftină, reducerea activității unor industrii și falimentul altora.

Aceștia sunt indicatori după  care ar trebui să se ghideze autoritățile în evaluarea eficienței măsurilor de diminuare a crizei energetice, iar aceștia sunt devastatori.