În România se estimează un consum anual de ulei alimentar de circa zece litri pe cap de locuitor. Numai că, dacă la nivelul Uniunii Europene se realizează un potențial de reciclare a uleiului alimentar uzat de opt litri pe cap de locuitor, în țara noastră cam 99% din utilizatorii casnici aruncă uleiul alimentar uzat la chiuvetă. Iar obiceiul ăsta se datorează unei lipse clare a informării. A reprezentat și unul dintre punctele-cheie dezbătute, alături de noi soluţii, dar şi de progresele făcute deja în acest domeniu în cadrul dezbaterii online „Valorificarea Uleiului alimentar uzat – situația actuală și potențialul de colectare în România”, organizată de Asociația Energia Inteligentă.

“Uleiul alimentar, după ce îl folosim la prăjit, tendinţa noastră este de a-l arunca la chiuvetă. Problema e că această practică, pe care au adoptat-o destul de mulţi, nu e deloc una prietenoasă cu mediul. Uleiul alimentar, care a trecut printr-un proces termic dezvoltă anumiţi compuşi care aderă foarte uşor la spaţiile de scurgere şi determină formarea anumitor dopuri, depuneri asupra acestor instalaţii, care, în timp, se vor înfunda, ducând la probleme importante în decolmatarea acestor instalaţii. Uleiul ajunge apoi în canalizare, dar şi în apele de suprafaţă, apele din straturile acvifere, fiind un puternic poluator. Conform unor studii există un raport mare între ceea ce înseamnă o cantitate mică de ulei şi una foarte mare de apă, care este poluată, este deteriorată din punct de vedere al folosirii sale, atunci când uleiul este deversat în astfel de zone cu apă, „a explicat, în cadrul dezbaterii online Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Un segment mai mic din populație cunoaște însă faptul că acest tip de ulei este un adevărat diamant neșlefuit și reprezintă o foarte importantă bază de materii prime pentru alte produse. “Există anumite directive la nivel european de folosire a unor biocombustibili atât în zona mijloacelor auto, dar, în viitor, şi în zona transporturilor aeriene, iar acest biocombustibil până la urmă presupune folosirea anumitor părţi ale terenurilor agricole pentru a produce anumite plante care, la rândul lor, vor fi transformate în biodiesel. În acelaşi timp, noi suntem în situaţia de a arunca acest important produs care poate fi transformat relativ uşor în biocombustibil. Prin această abordare, putem spune că reducem poluarea mediului, prevenim moartea unor vietăţi şi ne regăsim în situaţia în care, practic, valorificăm această resursă printr-o reciclare corespunzătoare,”a arătat Dumitru Chisăliță.

Președintele Asociaţiei Energia Inteligentă a punctat încă un element important la această iniţiativă pe care o derulează instituția sa: „Stop Aruncării Uleiului Alimentar Uzat”. „Acest ulei alimentar uzat poate fi procesat în destul de multe – încă! – instalaţii pe care le avem în zona petrochimică şi poate crea valoare adăugată aici, în România, fără a lua calea exportului ieftin, aşa cum se întâmplă cu foarte multe dintre materiile prime româneşti, transformate în valoare adăugată care, însă, rămâne pe teritoriul altor ţări. Valoare adăugată înseamnă, de fapt, taxe la bugetul de stat, care se traduc în autostrăzi noi, spitale, o viaţă mai bună. În plus, acest ulei uzat, practic refolosit, determină eliminarea folosirii unei suprafeţe de teren, care este scoasă din zona de producţie alimentară şi folosită în scopul de a produce astfel de uleiuri industriale sau pentru un specific legat de transporturi, în general, acele terenuri putând fi folosite pentru a produce hrană. În aceste condiţii ne găsim astăzi, în nişte condiţii, să spunem, nu foarte îmbucurătoare din perspectiva asigurării hranei pentru întreg mapamondul, pentru toţi oamenii de pe această planetă. Iată, aşadar, câteva elemente foarte importante, pe care am putea să le integrăm în acest proiect şi, chiar dacă există o serie de activităţi individuale care în momentul de faţă fac să existe o colectare a uleiului la diverse entităţi private, cred că aceste practici trebuie să devină unele unitare, nişte practici la nivelul întregii Românii şi, mai mult, aceste practici trebuie să fie însoţite de o abordare foarte simplă a acestei colectări a uleiului, pentru că, pentru foarte mulţi dintre noi este relativ dificil să punem uleiul în sticlă, să îl punem apoi în maşină – de multe ori uleiul se prelinge pe partea exterioară a sticlei, care ne murdăreşte geanta, deci sunt toate aceste elemente care pe mulţi îi descurajează şi îi determină să nu abordeze această practică, ci, de multe ori, să îl arunce la chiuvetă,”a adăugat Dumitru Chisăliță.

Așadar , Care e rolul tău, de cetățean al României, în procesul de colectare de ulei uzat?

BOX INFORMATIV

Un proces de colectare de ulei alimentar uzat poate arăta așa:

• După ce termini de gătit, lași uleiul alimentar să se răcească;
• După ce uleiul s-a răcit, îl strecori pentru a elimina impuritățile și resturile de mâncare;
• Pui apoi uleiul strecurat într-un recipient de plastic, metal sau sticlă. (!Dar fără să îl amesteci în vreun fel cu apă, alte tipuri de uleiuri, cu alte resturi alimentare, cu produse chimice sau cu deșeuri. Altfel nu va mai putea fi reciclat.)
• Odată colectat și pus în recipiente, poate fi dus la puncte de colectare specializate pentru a putea fi trimis spre reciclare.

Asociația Energia Inteligentă a lansat proiectul „Stop Aruncării Uleiului Alimentar Uzat”, un proiect prin care se încearcă, pe de o parte, conștientizarea importanței colectării uleiului, dar, în acelaşi timp, identificarea impactului acestui ulei la nivel naţional în ceea ce priveşte ponderea lui, cantităţile care sunt colectate sau aruncate şi, nu în ultimul rând, să susținerea unei iniţiative legislative, care să se concretizeze într-o colectare corespunzătoare a uleiului uzat, într-o valorificare a acestuia şi crearea de valoare adăugată.

În acest scop, pentru a avea o dimensiune a ceea ce înseamnă această risipă, a ceea ce înseamnă impactul uleiului alimentar uzat în România, Asociația Energia Inteligentă a comandat un studiu la una dintre cele mai prestigioase companii de cercetare/studiere a vieţii sociale în general şi în special a părţii energetice din România – compania Deloitte. Conform acesteia, în România, în 2019, a existat un consum anual de peste 170.000 de tone de ulei. În schimb, rata de colectare și valorificare a uleiului alimentar uzat în țara noastră, în acest moment, nu depășește 1%.   

Acest articol face parte din proiectul „STOP aruncării uleiului alimentar uzat” inițiat de Asociația Energia Inteligentă cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra impactului devastator pe care deversarea uleiului alimentar uzat îl poate avea asupra mediului și de a contribui la informarea consumatorilor asupra beneficiilor pe care colectarea lui corectă le poate avea asupra vieții noastre de zi cu zi prin creșterea calității apei potabile și a aerului. Totodată, folosirea uleiului alimentar uzat în producerea de energie din surse regenerabile, va face posibilă îndeplinirea țintelor Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon. Proiectul este susținut de partenerii media: Economistul, Financial Intelligence, The Diplomat Bucharest, Capital, Club Economic, Romania Durabilă, Energy Center, E-nergia, InvesTenergy, Info Mediu, Revista Piața și EM360 Group.