Concluziile dezbaterii online „Valorificarea Uleiului alimentar uzat – situația actuală și potențialul de colectare în România”

O viață mai bună prin creșterea calității apei și a aerului, facilitarea alinierii la directivele europene privind producerea de energie din surse regenerabile și creșterea siguranței alimentare a României sunt doar câteva din beneficiile colectării corecte a uleiului alimentar uzat. Iar o strategie simplă şi eficientă de colectare a acestei materii prime, dublată de o campanie de informare corectă a populației, alături de un sistem logistic bine pus la punct pentru valorificarea acestui produs ar putea fi cei mai buni pași de urmat către o Românie verde, aliniată la standardele de mediu europene.

Toate aceste puncte strategice, alături de noi soluții, dar şi de progresele făcute deja în acest domeniu au fost evidențiate şi elaborate în cadrul dezbaterii online „Valorificarea Uleiului alimentar uzat – situația actuală și potențialul de colectare în România” organizată de Asociația Energia Inteligentă.

În continuare, puţini români ştiu căuleiul alimentar uzat poate avea consecințe negative asupra mediului, dacă nu este colectat și prelucrat în mod corespunzător. Totodată, revalorificarea acestuia aduce avantaje la nivel economic, pentru că se reduc costurile aferente producției de energie. „Uleiul alimentar care a trecut printr-un proces termic dezvoltă anumiți compuși care aderă foarte ușor la spațiile de scurgere și determină formarea anumitor depuneri, care, în timp, se vor înfunda, ducând la probleme importante în decolmatarea acestor instalații. Uleiul ajunge apoi în canalizare, dar şi în apele de suprafață sau din straturile acvifere subterane, fiind un puternic poluator. Ținând cont de aceste elemente, este momentul ca în România să luăm atitudine şi să spunem un categoric „stop” aruncării uleiului alimentar uzat în aceste zone de canalizare, oprind acest poluator să ajungă în apele de suprafață sau în cele subterane”, a explicat, în deschiderea dezbaterii online, Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

De ce este însă importantă o campanie de informare a populaţiei şi de creştere a gradului de conştientizare?

“În primul rând, pentru a proteja mediul. Gândiţi-vă că uleiul, odată ajuns în apele de suprafaţă sau subterane, creează probleme importante pentru plante, mamifere şi păsări. Blana anumitor mamifere sau penele păsărilor se pot îmbiba cu ulei, alungându-se chiar şi la moartea acestor vietăţi. Şi vieţuitoarele din apă au probleme grave în momentul în care uleiul, odată prezent în mediul acvatic, determină reducerea cantităţii de oxigen. Toate aceste probleme pot fi  stopate printr-o inteligentă şi bună gospodărire, de către fiecare dintre noi, a uleiului care rezultă după ce a fost folosit în bucătărie. Această bună gospodărire presupune evitarea aruncării uleiului în chiuvetă sau toaletă şi colectarea lui. De foarte multe ori, această colectare nu este una neapărat uşoară. Probabil că am încercat mulţi, la un moment dat, să-l punem în nişte sticle de plastic, pe care să le adunăm, dar uleiul curge mai greu, este un produs vâscos, mai ales după utilizare, iar gâtul sticlelor respective, de plastic, este destul de îngust, de aceea această operațiune nu este una care să fie mereu ușor de aplicat de către cei care o folosesc”, a subliniat președintele Asociației Energia Inteligentă.

Însă deşeul din bucătărie este mană cerească pentru industrie, cu potențialul de a ne schimba viaţa. Există directive la nivel european de folosire a unor biocombustibili, atât în zona mijloacelor auto, cât şi în zona transporturilor aeriene. În plus, acest biocombustibil presupune folosirea anumitor zone ale terenurilor agricole pentru a produce plante care, la rândul lor, vor fi transformate în biodiesel. “În plus, este și o problemă de natură macroeconomică. Practic, acest ulei alimentar uzat poate fi procesat în România, poate fi procesat în destul de multe – încă! – instalaţii pe care le avem în zona petrochimică şi poate crea valoare adăugată aici, în România, fără a lua calea exportului ieftin, aşa cum se întâmplă cu foarte multe dintre materiile prime româneşti, transformate în valoare adăugată care, însă, rămân pe teritoriul altor ţări. Valoare adăugată înseamnă, de fapt, taxe la bugetul de stat, care se traduc în autostrăzi noi, spitale, o viaţă mai bună, dar, din păcate, dacă nu creăm această valoare adăugată, viaţa mai bună va fi doar în alte state, acele state care au înţeles şi care practic fructifică această oportunitate a colectării uleiului şi folosirii lui mai departe în producerea de anumite componente folosite în special în zona de transporturi”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Liderul Asociaţiei Energia Inteligentă este de părere că, prin dezvoltarea unei abordări unitare la nivel naţional și printr-o colectare corectă – pornind cu ridicarea recipientelor din faţa uşii utilizatorilor, apoi cu transportul, depozitarea şi valorificarea uleiului alimentar uzat – România are toate șansele să-și atingă dezideratul de a reduce poluarea mediului, în special apelor, dar şi de a-și îndeplini obligaţiile europene în ceea ce priveşte biocombustibilul pe care trebuie să îl folosească în diversele activităţi de transport. „În acest sens, Asociația Energia Inteligentă a lansat acest proiect „Stop Aruncării Uleiului Alimentar Uzat”, un proiect prin care încercăm, pe de o parte, să ajutăm la conştientizarea importanţei colectării uleiului, dar în acelaşi timp să vedem care este impactul acestui ulei alimentar uzat la nivel naţional, în ceea ce priveşte ponderea lui, cantităţile care sunt colectate sau aruncate şi, nu în ultimul rând, să încercăm o iniţiativă legislativă, care să se concretizeze într-o colectare corespunzătoare a uleiului uzat, într-o valorificare a acestuia şi crearea de valoare adăugată, „a adăugat Dumitru Chisăliță.

În acest scop, pentru a avea o dimensiune a ceea ce înseamnă această risipă, a ceea ce înseamnă impactul uleiului alimentar uzat în România, Asociația Energia Inteligentă  a solicitat un studiu la Deloitte, una dintre cele mai prestigioase companii de cercetare/studiere a vieţii sociale şi, în special, a părţii energetice din România.

“Am elaborat un studiu cu privire la uleiul alimentar uzat din perspectiva situației actuale și din perspectiva potențialului – și nu mă refer aici doar la colectare, ci și de valorificare – și am sugerat într-un capitol de încheiere și anumite măsuri care pot fi luate din perspectiva cadrului legislativ, în primul rând, în așa fel încât – sugerăm și spunem noi – să ajungem la o îmbunătățire față de situația la care ne aflăm în acest moment. Am insistat asupra faptului că, dincolo de o strategie, într-adevăr, infrastructura de colectare, mai ales la nivelul gospodăriilor, este esențială, deoarece avem și alte mijloace de a interveni la nivelul operatorilor economici, iar aici vorbim în principal de HORECA și de jucătorii din industria alimentară, „a declarat, în cadrul dezbaterii online Sorin Elisei, lider al practicilor de energie şi sustenabilitate, Deloitte România. Potrivit oficialului, în 2019, în țara noastră a existat un consum anual de peste 170.000 de tone de ulei. În schimb, rata de colectare și valorificare a uleiului alimentar uzat în România, în acest moment, nu depășește 1%. (Mai multe informații despre studiul Deloitte, comandat de Asociația Energia Inteligentă, vor fi disponibile într-un material ce va fi publicat ulterior).

La nivel strategic european, Pachetul Fit for 55 și directiva RED II reglementează biocarburanţii de generaţia a doua, iar segmentul de ulei uzat alimentar se poate încadra în această categorie. “Partea de utilizare a biocarburanţilor şi a materiilor prime pentru biocarburanţi nu este o chestiune nouă pentru România. Utilizăm în acest moment biocarburanţi de primă generaţie, și, credem noi, consumatorul este deja obișnuit cu chestiunea aceasta cu biocarburanții, pentru că există o comunicare permanentă de ani de zile la pompă în ceea ce privește conținutul de biocarburant. Partea cu uleiul uzat, însă, nu a fost valorificată în România în ceea ce privește, în primul rând, partea de colectare și după aceea integrarea uleiului uzat alimentar într-un proces de fabricație. La nivel european sunt deja inițiative foarte avansate și cred că un exemplu de mare actualitate este utilizarea de biocarburant avansat – iar materia primă din uleiul alimentar uzat poate contribui la acest biocarburant avansat – în domeniul aviației. Airbus a efectuat primul zbor cu combustibil biocarburant 100% în luna aprilie a acestui an. Deci, este clară tendința nu doar pentru ceea ce vedem la pompă și ceea ce ne interesează pentru viața cotidiană – și anume utilizarea uleiului uzat alimentar, în special a biocarburantului, în amestec cu carburantul pentru transportul rutier – dar deja trebuie să ne gândim mai departe, și anume la faptul că, inclusiv pentru transportul aerian, poate reprezenta o sursă în ceea ce privește materia primă de producție a biocarburanților de tip avansat, „a subliniat Mădălin Apostol, manager proiecte speciale, Public Affairs OMV Petrom.

Acesta este de părere că este important ca România să reușească să aibă un sistem foarte simplu și funcțional de colectare a uleiului uzat, iar, cu o logistică la nivel național, uleiul alimentar uzat poate reprezenta o foarte valoroasă materie primă pentru producția de biocarburanți. “Din punctul nostru de vedere, este clară preocuparea companiei de a privi în viitor în direcția creșterii ponderii utilizării de biocarburanți în producția de benzină și motorină, prin urmare ne uităm cu interes la ceea ce se va dezvolta în România în perioada următoare, în sensul în care, printr-o colectare corespunzătoare și un proces logistic pus la punct, vom vedea clar și care este potențialul României în ceea ce privește producția de biocarburanți avansați din acest ulei alimentar uzat.  Așadar, salutăm inițiativa Asociației Energia Inteligentă și suntem un partener de dialog în ceea ce anunțați că va urma, și anume debutul unui proces legislativ de consultare publică privind ceea ce ar trebui făcut în România din perspectiva cadrului de reglementare, în așa fel încât acest întreg lanț să se dezvolte tot mai mult și să vedem, practic, în următoarea perioadă un bun proiect de economie circulară și implicit valorificarea uleiului uzat alimentar prin utilizarea lui în transport. În felul acesta ne uităm și la ceea ce trebuie să îndeplinim pentru 2030 din perspectiva reducerii nivelului de gaze cu efect de seră. Și aici un punct important este acela că, prin utilizarea uleiului alimentar uzat în producția de biocarburanți, reușim și o reducere a emisiilor de carbon, „a adăugat Mădălin Apostol.

În acest moment, OMV Petrom este un utilizator de biocarburanți, încorporând în conținutul de benzină și în cel de motorină biocarburanți de primă generație. “La motorină vorbim de un procent de maximum 7%, iar la benzină de 8%, lucru care este specificat în acest moment și la pompă, în fiecare stație. La acest moment, compania și rafinăria analizează proiecte ca în viitor să putem să producem atât biocarburant avansat pentru amestecul în benzină – și aici vorbim despre bioetanol – cât și biocarburant avansat pentru amestecul în motorină și carburant de aviație, și aici poate fi folosit uleiul uzat alimentar. Pe lângă utilizarea lui la nivel național – deci pentru necesarul României – eu cred că, dacă s-ar produce mai mult, el ar putea fi inclusiv valorificat la export, „a subliniat oficialul OMV Petrom, adăugând că, până în orizontul de timp 2030, compania va avea capacități de producție a biocarburanților avansați.

Dezbaterea „Valorificarea Uleiului alimentar uzat – situația actuală și potențialul de colectare în România” face parte din proiectul „STOP aruncării uleiului alimentar uzat” inițiat de Asociația Energia Inteligentă cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra impactului devastator pe care deversarea uleiului alimentar uzat îl poate avea asupra mediului și de a contribui la informarea consumatorilor asupra beneficiilor pe care colectarea lui corectă le poate avea asupra vieții noastre de zi cu zi prin creșterea calității apei potabile și a aerului. Totodată, folosirea uleiului alimentar uzat în producerea de energie din surse regenerabile, va face posibilă îndeplinirea țintelor Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon. Proiectul este susținut de partenerii media: Economistul, Financial Intelligence, The Diplomat Bucharest, Capital, Club Economic, Romania Durabilă, Energy Center, E-nergia, InvesTenergy, Info Mediu, Revista Piața și EM360 Group.