În contextul în care livrările spre Europa au cresctut substanțial, SUA au devenit în anul 2021 cel mai mare exportator mondial de gaze lichefiate. Revoluţia gazelor de şist, la care se adaugă şi investiţiile de miliarde de dolari în facilităţi de lichefiere a gazelor, au transformat SUA dintr-un importator într-un exportator net de gaze lichefiate în mai puţin de un deceniu. Producţia de gaze a SUA a crescut cu aproximativ 70% comparativ cu situaţia din 2010.

În a doua parte a anului 2021 prețul gazelor naturale în Europa a crescut de 11 ori, aspect pus pe baza diferenței între cererea și oferta de gaze. În toată această perioadă a existat o activitate intensă de mediatizare a crizei gazelor la nivelul Europei și de acuzare a Rusiei că este cea care a generat și este vinovată de această criză. Asta în contextul în care cu câteva excepții punctuale și pe perioade determinate, Rusia a livrat în Europa gaze conform contractelor încheiate. Lipsa gazelor din Europa neputând să-i fie exclusiv imputată, cauza fiind determinate mai ales de gazele lichefiate, care deși trebuiau să ajungă în Europa, nu au ajuns. Cu toate acestea, apparent surprinzător, Rusia a acceptat să nu reacționeze foarte clar la acuzele care i sau adus, pe fondul intereselor acesteia de a se urgenta finalizarea Nord Stream 2 și Balkan Stream.

Cert este că acest joc a determinat creșterea semnificativă a prețului la gaze, care va determina o nouă etapă în exploatarea gazelor de șist, acestea erau în pericol de a-și diminua activitatea datorită prețurilor mici din piață.

Astfel, anul 2022 gazele naturale din Rusia și SUA vor ”inunda” din nou Europa, este adevărat la alt nivel de preț, dar vor închide subiectul Criza Gazelor.

Romania are rezerve dovedite de gaze în on-shore de cca. 100 miliarde metri cubi, conform ANRM; rezerve de cca 120 miliarde mc în Marea Neagra conform ANRM; rezerve de gaze de neconvenționale de cca.1.444 miliarde mc, conform Agenției Internaționala pentru Energie (EIA).România consumă anual aproximativ 12 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporție de 76% din producția internă. Diferența este importată din Rusia, prin Ungaria și Bulgaria. Chiar în contextual exploatării gazelor din Marea Neagră, luând în considerare politica actuală de ”racordare gratuită” și reconversie a centralelor de pe cărbune pe gaze, România va rămâne dependentă de gazelle din import.

Sursa AEI

În acest context, al evoluției prețurilor și al discrepanței mari între cere și ofertă, al diminuprii securității energetice, apreciem importantă pentru securitatea energetică și socială a României, analizarea de către gurvernanți a oportunității exploatării gazelor neconvenționale.

În anul 2013 la Pungești, județul Vaslui, compania americană Chevron a început explorarea pentru punerea în evidență a gazelor de șist. Acțiunea a fost stopată de mișcarea sătenilor din zonă. Crezând că străinii le vor otrăvi apa, locuitorii celui mai sărac județ al țării s-au pus în calea utilajelor companiei de foraj. Ulterior acestui eveniment reprezentanții statului au făcut uitată această resursă a României, datorită temerii ca să nu se mai repete astfel de evenimente. Opoziția la explorarea gazelor de șist s-a bazat pe lipsa de informare a cetățenilor și pe modul în care a fost derulată acțiunea de susținere a forajului de explorare, Explorarea gazelor de șist, ca și explorarea altor resurse trebuie realizată cu respectarea măsurilor specific de protejare a mediului, și nu reprezintă un pericol pentru viața oamenilor din zonă și poate să fie reluată în România mai ales în acest context al penuriei de gaze și al prețurilor mari la gaze.

Solicităm autorităților demararea unei strategii de explorare a gazelor neconvenționale cu scopul de a asigura necesarul de gaze în România și regiune și a asigura prețuri decente consumatorilor.