Urbanizarea a dat poate lovitura cea mai grea mediului ecologic. De zeci de ani, avem mașini poluante, fabrici poluante, deșeuri poluante și așa mai departe. În ceea ce privește mobilitatea urbană, orășenii s-au bucurat că pot circula mai rapid și mai comod, fără să se gândească prea mult la impactul asupra mediului.

Însă lucrurile au început să se schimbe. Avem tot mai des mijloace de transport verzi – de la autoturisme, până la tramvaie. Reciclăm tot mai mult. Avem grijă de problema presantă a deșeurilor. Avem chiar și zone verzi în zona șinelor de tramvai.

În ultimii ani, numeroase orașe europene au luat inițiativa neașteptată să planteze gazon atât între linii, cât și pe marginea lor, plus copaci sau arbuști pe traseul acestora. Un număr însemnat de orașe europene a reușit să-și „ecologizeze” liniile de tramvai: Lyon, Nysa, Saint-Etienne și Strasbourg în Franța, Freiburg și Frankfurt în Germania, Barcelona în Spania, Milano în Italia, Varșovia în Polonia, dar și Bucureștiul, în sectorul 3.

Potrivit The Big Picture, efectele nu privesc numai aspectul și calitatea aerului. Iarba are proprietatea de a absorbi zgomotul, reducând astfel poluarea sonoră produsă de tramvai. De asemenea, iarba constituie un filtru natural pentru praful orașului, care, așezat pe suprafețele asfaltate sau pietruite, este luat de vânt și recirculat fără întrerupere, ajungând în plămânii și casele noastre.

În afara tuturor acestor agumente tehnice, merită reținut efectul estetic al covorului verde, care face ca o suprafață să capete dimensiuni estetice deosebite.

Piesa de rezistență – cele 100 de tramvaie noi

Primăria Capitalei va achiziționa de la Astra Arad 100 de tramvaie noi pentru care municipalitatea va plăti circa 200 de milioane de euro. Primul tramvai va fi livrat în august 2022 și va avea podea 100% coborâtă.

”Mai confortabil. Mai rapid. Mai eficient. Cu tramvaiul, la fel de rapid ca metroul. Din 2022! (…) Compania Astra Vagoane SA Arad a finalizat – conform contractului – proiectul de design al modelului de tramvai care va circula în București, începând cu luna aprilie a anului 2022. Tramvaiul bucureștean va deveni una din principalele soluții de transport din Capitală: modern, confortabil, silențios, rapid, cu o capacitate mărită de transport. Sunt convins că acest mijloc de transport va deveni o alternativă viabilă de a călători prin oraș. Fie ca mergi la școală, la facultate, la muncă sau pur și simplu la o plimbare prin oraș”, a scris viceprimarul Stelian Bujduveanu pe pagina sa de Facebook.  ”Condițiile oferite de noile tramvaie sunt dintre cele mai moderne: spațioase, design interior deosebit, confortabile (beneficiază de un sistem de suspensii și amortizoare inovator), silențioase pentru exterior, izolate fonic pentru interior și, cel mai important, accesibile pentru toate categoriile de călători. Cu o podea 100% coborâtă, tramvaiul asigură transferul ușor al călătorilor la urcare și coborâre, fără obstacole sau zone înguste în dreptul ușilor de acces. Noul tramvai va avea rampe de acces acționate electronic din buton, pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, va exista loc special pentru biciclete, iar părinții vor putea urca ușor căruciorul cu copii mici, având la rândul lor spații special destinate pe timpul călătoriei (zone prevăzute cu dispozitive de asigurare a căruciorului)”, a mai spus Bujduveanu.

Contractul prevede furnizarea primului tramvai peste 15 luni, urmând ca, începând de la acel moment al livrării prototipului, să fie furnizate câte patru tramvaie în fiecare lună, a declarat atunci primarul general Nicușor Dan. Edilul a precizat că sunt tramvaie mari, cu lungimea de 36 de metri, potrivite pentru Capitală.

„Un cuvânt despre fosta administraţie, dacă nu s-ar fi încăpăţânat să insiste să dea în mod nelegal acest contract unei firme turceşti şi ştiţi că s-a pronunţat şi CNSC-ul, s-a pronunţat şi Curtea de Apel Bucureşti, am fi avut aceste tramvaie începând cu vara anului 2020”, a spus Nicuşor Dan.

Edilul a precizat că valoarea contractului este de 985,3 milioane de lei. Valoarea inițială a contractului era de circa 840 de milioane de lei. De altfel, Nicușor Dan spunea în luna martie că încă nu a semnat contractul pentru achiziția de tramvaie de la producătorul român Astra Vagoane, care a câștigat licitația în asociere cu o firmă din China, deoarece pandemia a dus la o creștere a prețurilor față de oferta depusă de Astra în 2018, iar asta presupune semnarea unui contract majorat față de oferta licitată.

Primăria Capitalei a lansat licitația pentru achiziționarea celor 100 de tramvaie în decembrie 2018. Pe 6 noiembrie 2019, Primaria Bucuresti a anuntat câștigătorul licitației, turcii de la DURMAZLAR MAKINE SANAYI VE TICARET A.S., în defavoarea Astra Vagoane, anunță jurnaliștii Hotnews.

Potrivit aceleiași surse, Astra Vagoane a contestat rezultatul, iar pe 1 decembrie 2019 – CNSC obliga Primăria Bucuresti să reevalueze ofertele.Primăria Capitalei a contestat imediat la Curtea de Apel decizia CNSC. Curtea de Apel București a decis, la finalul lunii iulie 2020, respingerea definitivă a contestației Primăriei București și desemnarea societății Astra Vagoane Călători, asociată cu o companie chineză, drept câștigătoare. Pe 8 septembrie 2020, Primăria a anunțat Astra Vagoane că a fost desemnat câștigătorul licitației privind cele 100 de tramvaie, iar valoarea contractului era de circa 840 de milioane de lei.

Tramvaiele noi ar urma să circule pe liniile 1, 10, 21, 25, 32, 40, 41 și 55. Potrivit documentului de licitație, toate tramvaiele vor fi echipate cu instalație de numărare a călătorilor.

Tot mai multe orașe ale lumii își electrifică transportul public

Ultimii ani a adus o conștientizare a rolului vehiculelor electrice – oricare ar fi natura lor – în menținerea unei mobilități urbane sustenabile și sănătoase. Așadar, se vând tot mai multe autobuze electrice chinezești, tramvaiele revin în locuri de unde fuseseră eliminate, iar unele orașe au lansat și feriboturi cu baterii sau chiar și sisteme ample de telegondole în locuri cu relief accidentat, arată o analiză New York Times.

O serie de orașe au decis că pot reduce emisiile poluante nu doar punând interdicții pentru automobilele diesel, ci și investind pentru electrificarea transportului public. Spre exemplu, Berlin, Lisabona și Dublin se numără printre capitalele europene care au investit în noi linii de tramvai.

În Berlin majoritatea tramvaielor au dispărut în zona de vest după ce a fost ridicat Zidul, în 1961, dar în ultimii ani s-au construit noi linii și există în continuare proiecte. Multe orașe europene au cumpărat tramvaie noi și silențioase, astfel că pe străzile lor nu circulă tramvaie zgomotoase, vechi de 40 de ani, cum se întâmplă în unele orașe românești.

În orașul norvegian Bergen circulă o flotă de autobuze electrice noi, iar municipalitatea a investit și în tramvaie, o linie nouă trecând printr-un tunel săpat în munte. În plus, Bergen a introdus și feriboturi electrice care sunt mult mai silențioase și mai ecologice decât cele clasice, cu combustibili fosili. Aceste feriboturi costă însă mai mult decât cele convenționale.

Bogota, capitala Columbiei, a dezvoltat la începutul acestui secol unul dintre cele mai eficiente sisteme de transport public bazat pe autobuze, dar poluarea a atins cote uriașe, iar  municipalitatea a înlocuit o parte dintre vechile autobuze cu unele electrice, produse în China. Sunt 500 de autobuze electrice în uz la Bogota, iar planul este ca alte 1.000 să fie aduse, în timp ce primarul a promis încă 250 km de piste noi de biciclete.

Fiind situat într-o zonă deluroasă, Bogota a avut nevoie de o soluție mult mai eficientă de transport în comun și s-a investit în telegondole. Efectele se văd în viața de zi cu zi: o călătorie cu autobuzul putea dura și peste două ore, dar telegondola înseamnă că un om poate ajunge la lucru chiar și în 40 de minute.

Însă mulți nu au fost de acord cu noi linii de tramvai, arată New York Times, considerând că este vorba de un mijloc de transport demodat, lent și care ocupă benzi ce altfel erau utile celorlalte vehicule.  În plus, electrificarea transportului public costă mult și o parte importantă dintre orașe nu își permit aceste costuri sau consideră că nu merită să direcționeze bani către flote de autobuze electrice sau către noi linii de tramvai sau tramvaie noi. Pentru cele care pot construi însă un sistem de transport public electrificat câștigul este enorm, susțin ecologiștii, fiindcă oamenii își vor lăsa în mare măsură mașinile acasă, iar poluarea va scădea.