În data de 8 decembrie se închid consultările publice pentru Regulamentul European revizuit nr. 651/2014 de exceptare pe categorii de ajutoare care promovează tranziția verde și digitală (GBER – General Block of Exemption Regulation).

Prin această revizie, Comisia Europeana (COM) a propus o serie de modificări pentru a alinia regulamentul curent cu orientările privind ajutoarele de stat, care sunt, de asemenea, în curs de revizuire (CEEAG – Climate, Environment and Energy Aid Guidelines). Dintre cele mai relevente completări aduse, enumerăm:

• Sunt actualizate definițiile pentru infrastructura de energie, sunt adăugate secțiuni pentru hidrogen și carbon, iar rețelele inteligente de gaze sunt definite ca fiind acele rețele care permit “integrarea gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon (inclusiv biometanul sau hidrogenul), precum și a sistemelor și componentelor digitale care integrează tehnologii ale informației și comunicațiilor, sisteme de control și tehnologii bazate pe senzori pentru a permite monitorizarea, contorizarea, controlul calității și gestionarea într-un mod interactiv și inteligent a producției, transportului, distribuției și consumului de gaze în cadrul unei rețele de gaze.
• In multe situații pragul de notificare (valoarea maximă a ajutorului) a crescut. Totodată, intensitatea ajutorului poate ajunge, în apelurile competitive de proiecte, la 100 % din deficitul de finanțare, calculat ca diferența între scenariul cu proiect și un scenariu contrafactual. Anterior, valoarea ajutorului nu depășea diferența dintre costurile eligibile și profitul operațional al investiției sau se raporta la costurile eligibile.
• Economia circulară și utilizarea eficientă a resurselor sunt concepte mai bine definite, cu ajutoare asociate care încurajează astfel producerea de bio-combustibili. Acestea acopereau inițial reciclarea și reutilizarea deșeurilor și acoperă în prezent îmbunătățirea eficienței în utilizarea resurselor, reducerea, prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, sortarea și reciclarea deșeurilor, colectarea separată și sortarea deșeurilor sau a altor produse, materiale sau substanțe în vederea pregătirii pentru reutilizare sau reciclare.
• Ajutoarele pentru investiții în producția de biocombustibili, biolichide, biogaz și combustibili din biomasă pot beneficia de ajutor dacă respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute de Directiva (UE) 2018/2001 și de actele sale de punere în aplicare sau delegate și sunt fabricate din materiile prime enumerate în partea A din anexa IX la directiva anterior amintită.
• Stocarea de energie are un rol mai bine definit în scopul integrării energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică. Astfel, sunt incluse proiectele de stocare conectate direct la instalații noi sau existente de producere a energiei din surse regenerabile.
• Sunt facilitate investițiile în hidrogen verde prin acordarea de ajutoare pentru proiecte privind hidrogenul verde și pentru investițiile în infrastructura pentru hidrogen. În această privință, ajutoarele de exploatare pentru instalațiile de mici dimensiuni destinate promovării hidrogenului verde vor fi, de asemenea, exceptate de la obligația de notificare.
• Sunt încurajate proiectele ambițioase de renovare a clădirilor, prin introducerea unui „bonus verde” (și anume, intensități mai mari) pentru ajutoarele destinate îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor. Bonusul se va aplica în cazul în care îmbunătățirea performanței energetice determină o reducere semnificativă a cererii de energie primară.

Din categoria recomandări, apreciem că deși pragul ajutoarelor a fost în bună parte majorat, în multe situații intensitatea ajutorului a scăzut. Considerăm că pentru a stimula acele proiecte care au o contribuție netă la îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă, trebuie să se mențină un sprijin de cel puțin 45% a ajutoarelor pentru investiții în sectorul de energie, pentru întreprinderi mari. Desigur că acele prevederi noi legate de acordarea de sprijin de până la 100% din deficitul de finanțare, în cazul apelurilor competitive de proiecte, sunt binevenite.

De asemenea, ar fi deosebit de util să se mențină bonusul de 10% prevăzut în Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, mediu și energie (CEEAG) aplicabile activităților de eco-inovare, dat fiind rolul crescut al soluțiilor inovative în realizarea tranziției verde.

Pe de altă parte, ținând cont de importanța cercetării și dezvoltării în contextul unei economii neutre din punct de vedere climatic, sugerăm și aici majorarea pragurilor de notificare și/sau intensităților aplicabile.

Ajutoarele de stat pentru proiectele de investiții în infrastructura de energie (astfel cum este definită la secțiunea de definiții), ar fi recomandabil să fie corelate cu ajutoarele regionale, unde s-a prevăzut o bonificație suplimentară de 10% aplicabilă zonelor de tranziție justă. Astfel, pot beneficia de asistență suplimentară, nu numai proiectele propuse în cadrul programelor regionale / tranziție justă, dar și cele propuse în cadrul unui alt program de finanțare (ex. Fondul de modernizare, în teritoriile eligibile pentru tranziție justă).

Nu în ultimul rând trebuie adusă mai multă claritate asupra valabilității ajutoarelor pentru energie. Cunoaștem faptul că GBER curent prevede un plafon de 50 milioane EUR pentru investiții în energie. Revizia propusă crește plafonul ajutorului la 70 milioane EUR, însă trebuie clarificată situația în care, în perioada 2014-2020, o întreprindere a beneficiat deja de ajutor până la limita curentă și dorește să aplice acum pentru noi granturi. Durata care trebuie să se scurgă de la atingerea plafonului de 50 milioane EUR, până la depunerea unei noi cereri de sprijin pentru un proiect de investiții în sectorul de energie, poate fi de asemenea corelată cu cei trei ani prevăzuți la ajutoarele regionale.

În final apreciem că, spre deosebire de CEEAG, unde am regăsit o confuzie între criteriile tehnice din Taxonomie si principiul ”de a nu prejudicia semnificativ” – DNSH aplicabil granturilor europene (deci ajutoarelor de stat), GBER propus spre revizuire nu introduce astfel de conditii pentru infrastructura de energie. Reamintim că ajutorul de stat trebuie să sprijine activități care respectă standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu, iar principiul DNSH, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 – Taxonomie UE, este prevăzut în preambulul tuturor regulamentelor privind fondurile europene.

Obiectul taxonomiei îl reprezintă participanții la piața financiară sau emitenți de produse financiare și întreprinderi care fac obiectul obligației de a publica o declarație nefinanciară sau o situație nefinanciară consolidată conform. la art. 19a sau art. 29a din Directiva 2013/34/UE. Textul CEEAG, propus în consultare publică în vara acestui an, condiționa însă acordarea sprijinului european nerambursabil de îndeplinirea cerințelor de la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852, respectiv întregul set de criterii tehnice de screening. Din această perspectivă, considerăm că ar trebui făcută diferențierea între produsele financiare (de exemplu, InvestEU) și granturi/ajutoare de stat (Fond de Modernizare, Fond de Coeziune, etc.)

Sugestiile la GBER revizuit mai pot fi transmise prin e-mail la următoarele adrese: COMP-A3-PUBLIC-CONSULTATION@ec.europa.eu cu CC la stateaidgreffe@ec.europa.eu.

Se preconizează că Regulamentul revizuit va fi adoptat în primul semestru al anului 2022.