În luna decembrie 2019, Comisia Europeana a publicat Strategia sa pentru următorul deceniu; documentul, denumit Pactul Verde European (prescurtat, PVE), reflectă obiective mai ambițioase în ceea ce privește activitățile legate de climă și mediu, precum și o țintă de neutralitate climatică vizând orizontul 2050. PVE aduce cu sine, totodată, o serie de transformări ale politicilor, strategiilor, actelor normative şi, pentru ca toate acestea să fie sustenabile, identifică fondurile destinate implementării întregului proces. În concordanță cu scopul realizării neutralității climatice a UE până în 2050, PVE propune un Mecanism pentru o tranziție justă (prescurtat, MTJ) menit să sprijine regiunile cele mai afectate de trecerea economiei de la cărbune la energia verde sau, altfel spus, de la activitățile industriale poluante la ecologizarea intensă a activităţilor economice. În linii generale, MTJ este format din trei piloni importanţi, și anume:

• Fondul pentru o Tranziție Justă (prescurtat, FTJ), cu o alocare financiară de 17,5 mld Euro;[1]
• Schema dedicată pentru tranziția echitabilă în cadrul Invest EU (prescurtat, STJ), care urmărește să mobilizeze finanțări de cca 10 – 15 mld Euro pentru sectorul privat;
• Facilitatea de împrumuturi pentru sectorul public (prescurtat, FSP), cu o alocare financiară de 11,5 mld Euro[2] destinată entităților din sectorul public.

FTJ asigură finanțări nerambursabile în teritoriile stabile ca fiind eligibile pentru finanțare;[3] în România au fost identificate şase asemenea teritorii (judeţe).

Conform propunerii de Regulament pentru FTJ, fiecare teritoriu eligibil pentru finanțare trebuie să-și pregătească un Plan Teritorial de Tranziție Justă (PTTJ), în baza căruia își va defini necesarul concret de investiții, acesta urmând a sta la baza alocărilor financiare ulterioare.

Sunt propuse a fi eligibile următoarele categorii de proiecte:

(a) proiectele care obțin un impact măsurabil în abordarea provocărilor sociale, economice sau ecologice grave ce decurg din procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic și de care beneficiază teritorii identificate într-un PTTJ, chiar dacă nu sunt localizate pe respectivele teritorii;

(b) proiectele care nu primesc sprijin în cadrul altor programe ale UE;

(c) proiectele care primesc un împrumut de la partenerul financiar din cadrul FSP; și

(d) proiectele care nu generează un flux suficient de venituri care să le permită finanțarea fără sprijinul UE.

Pe de altă parte, STJ urmează a se implementa orizontal, în toate programele Invest EU: infrastructură sustenabilă, cercetare, dezvoltare și inovare, întreprinderi mici și mijlocii și infrastructură socială și dezvoltarea de abilități. STJ participă, totodată, la acele proiecte din teritoriile care dispun de un plan de tranziție aprobat[4] urmând să aducă beneficii regiunilor respective (chiar dacă nu sunt situate geografic în acele teritorii) doar atunci când vin cu un aport esențial la tranziția teritoriilor eligibile. Această menţiune este relevantă în special pentru proiectele din domeniul infrastructurii de transport sau din cel al infrastructurii energetice.

FSP este destinat să genereze o creștere a investițiile din sectorul public prin facilitarea finanțării proiectelor care nu pot genera un flux suficient de venituri proprii și, astfel, ar rămâne într-un stadiu de subfinanțare fără un ajutor / grant din bugetul UE. De precizat că, în cadrul FSP, granturile urmează a se raporta la valoarea împrumutului. Ca atare, valoarea grantului nu poate depăși 15% din valoarea împrumutului acordat de Banca Europeană pentru Investiţii (prescurtat, BEI), respectiv, nivelul de 20% pentru acele proiecte privind teritorii din regiunile cu un PIB / capita ce nu depășește 75% din PIB-ul mediu al UE-27.

Toate cele trei propunerile de regulament privind FTJ, InvestEU (care descrie STJ) și FSP sunt în etapa finală a negocierilor la nivelul de co-legiuitori european. Odată cu intrarea lor în vigoare, se vor definitiva inclusiv actele delegate şi cele conexe.

După această descriere sumară care poate oferi cititorului avizat o imagine de ansamblu asupra întregului demers, se cuvine să revenim la FTJ și la cerințele concrete legate de implementarea acestui percurs tehnic. Potrivit documentelor pregătite pentru implementarea politicii regionale, pentru România perioadei 2021-2027, s-a decis elaborarea unui Program operațional dedicat unei tranziții juste (prescurtat, POTJ) având ca Autoritate de Management – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). POTJ dispune de o alocare orientativă de aprox. 2,139 mld Euro, din care 0,937 mld Euro din JTF și 1,2 mld Euro din Next Generation EU la care se va adauga cofinanțarea națională în cuantum de 0,321 mld Euro, finanțarea totală disponibilă ajungând la aprox. 2,460 mld Euro.

În acest cadru, POTJ va acoperi o serie de priorități și, pe cale de consecinţă, va exclude altele[5] în acord cu propunerea de Regulament pentru FTJ. Conform versiunii de program rezultată după primele runde de consultări publice, există cinci axe prioritare, care acoperă următoarele domenii: (i)susținerea mediului de afaceri, (ii) investițiile în tehnologii verzi și energie curată, (iii) investițiile în regenerarea terenurilor, (iv) susținerea recalificării și reconversiei profesionale, (v) măsurile de asistență tehnică. Desigur, prioritățile și acțiunile eligibile pot suferi modificări în funcție de forma finală a regulamentului. De asemenea, unele acțiuni pot fi introduse şi altele excluse din sfera de sprijin, în funcție de conținutul PTTJ în cele şase județe eligibile.

Practic cea mai importantă acțiune este pregătirea unor PTTJ care să răspundă în mod real nevoilor locale de investitiții și, totodată, să dovedească o tranziție concretă la o economie cu ținte ambițioase în materie de schimbări climatice și mediu. Pentru pregătirea acestora, în martie 2020, MFE a depus la Comisia Europeană (prescurtat, CE) o cerere de asistență tehnică privind elaborarea PTTJ. Din păcate, suma la care au fost contractate aceste servicii pentru România se dovedeşte a fi insuficientă şi face imposibilă elaborarea a şase PTTJ complete. Rămâne, aşadar, în sarcina MFE, a partenerilor instituționali la nivel central și local și a grupurilor de lucru care vor fi constituite la nivelul fiecărui județ, să realizeze analize concrete ale situațiilor curente, să propună obiective teritoriale, să stabilească ținte și să finalizeze PTTJ.

În prezent, România este în curs de pregătire a primei secțiuni a PTTJ aferent fiecărui județ. În acest context, este necesar ca toate autoritățile locale să conștientientizeze importanța acestei oportunități de finanțare și să se implice concret în finalizarea acestor planuri. Nu este cazul să se aștepte rezultatele limitate pe care asistența tehnică a CE le va livra întrucât nicio entitate externă nu cunoaște mai bine particularitățile economiei locale, tendințele, impactul tranziției și nevoia concretă de investiții în materie. Este astfel momentul în care o autoritate diligentă trebuie să realizeze o serie de acțiuni bine planificate și coordonate, asa cum sunt prezentate în continuare.

În primă instanță se colectează datele disponibile legate de una dintre situațiile in care se află județul selectat, respectiv dependența de minerit sau activități intens industrializate / poluatoare. Aceste date pot fi colectate de la Camera de Comerț și Industrie, Agenția de Protecție a Mediului, Institutul de Statistică, servicii proprii ale primăriilor și Consiliilor județene. Prin această acțiune se urmărește o mai exactă delimitare a teritoriile afectate ce urmează a primi sprijin financiar extern nerambursabil.

Datele menţionate de mai sus se impun a fi corelate cu activitatea poluatoare, cea care trebuie închisă / restructurată[6], după care va fi estimat impactul tranziției cu specificarea: locurilor de muncă pierdute ca urmare a tranziției, emisiilor evitate de gaze cu efect de seră, impactului economic decurgând din activități directe / indirecte ca urmare a închiderii / restructurării activităților etc. Aici sunt identificate cu precizie acțiunile de ”tranziție justă”, făcând distincția între:

• sectoarele în declin, care ar urma să își înceteze sau să își reducă în mod semnificativ activitățile,
  • sectoarele în transformare, care ar urma să fie supuse unei transformări a activităților,
  • pierderile de locuri de muncă și nevoile de recalificare preconizate, ținând seama de previziunile privind competențele necesar a fi dezvoltate,
  • potențialul de diversificare economică și oportunitățile de dezvoltare

În acest mod se vor delimita obiectivele PTTJ – locuri de muncă ce urmează a fi susținute, activități economice noi ce pot fi create, tehnologii verzi ce trebuie introduse, terenuri care trebuie reabilitate și reintroduse în circuitul economic, etc. Obiectivele trebuie să respecte cerinţele SMART[7] și să fie introduse ca ținte distincte în Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice (prescurtat, PNISC) precizând astfel contribuția măsurilor întreprinse la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la creșterea eficienței energetice și a ponderii energiei regenerabile per total.

În fundamentarea PTTJ, întreprinderile afectate și autoritățile locale trebuie astfel să genereze, la rândul lor, planuri de investiții care să fie conforme cu acțiunile de ”tranziție justă”. Necesarul de investiţii astfel stabilit trebuie să fie translatat în tipuri de operațiuni eligibile, finanțabile din FTJ, în cadrul POTJ, operațiunile respective urmând a fi compatibile cu propunerile consemnate în Regulamentul pentru FTJ.

O altă acțiune importantă este descrierea cadrului instituțional: partenerii implicați și responsabilitățile părților. Pentru un management adecvat, este recomandabil să se stabilească o Unitate de Implementare a Planului, care să contribuie atât la pregătirea, cât și monitorizarea lui.

Într-un scenariu realist, PTTJ pot fi finalizate în aprilie 2021 și, după aprobare, trebuie să urmeze procedura de evaluare strategică de mediu, împreună cu POTJ. Conform calendarului adoptat de MIPE, planurile trebuie să fie pregătite conform următorului calendar:

• Prezentarea problemelor specifice care trebuie să facă obiectul tranziției, identificarea celor mai afectate teritorii și justificarea alegerii – 15 ianuarie 2021.
• Evaluarea impactului economic, social și teritorial al tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic – 1 februarie 2021.
• Obiectivele de dezvoltare până în 2030 în vederea realizării neutralității climatice, provocărilor tranziției și rezultatele așteptate prin punerea în aplicare a priorității FTJ – 15 februarie 2021.
• Coerența cu alte strategii și planuri naționale, regionale sau teritoriale. Strategii de specializare inteligentă / Strategiile teritoriale / Strategia Integrată de Dezvoltare – 26 februarie 2021.
• Tipurile de operațiuni preconizate și contribuția estimată a acestora la atenuarea impactului tranziției climatice – 15 martie 2021.
• Sprijinul pentru investițiile productive ale altor întreprinderi decât IMM-urile – o listă a acestor operațiuni și întreprinderi, iar pentru fiecare dintre acestea, o justificare a necesității acordării acestui sprijin,  printr-o analiză a lacunelor – 29 martie 2021.
• Sprijinul pentru investiții în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE – o listă a acestor operațiuni și întreprinderi, iar pentru fiecare dintre acestea contribuția la reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră și măsurile de protejare a locurilor de muncă – 9 aprilie 2021.
• Sinergiile și complementaritatea operațiunilor avute în vedere cu ceilalți piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă (STJ și FSP) pentru a răspunde nevoilor de investiții – 16 aprilie 2021.

În situaţia că toate aceste elemente menţionate mai sus sunt clar definite, rămâne în sarcina Autorității de Management pentru POTJ să sintetizeze cheltuielile eligibile, categoriile de beneficiari eligibili, să pregătească și să discute regulile de ajutor de stat cu autoritățile relevante, astfel încât să finalizeze POTJ în interiorul termenului stabilit de către finanţator.

---

[1] FTJ face obiectul prezentului articol; ca modalitate de planificare și implementare, FTJ este introdus în categoria instrumentelor de politică regională, respectiv Propunerea de Regulament de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize.

[2]Din care: 1,5 mld. Euro granturi şi 10 mld. Euro împrumuturi.

[3]Cele mai afectate de tranzitie, conform Anexei D la rapoartele de țară din februarie 2020.

[4]În conformitate cupropunerea de Regulament privind FTJ.

[5]Prin POTJ nu sunt sprijinite următoarele acțiuni:

• dezafectarea sau construirea de centrale nucleare;
• investiții în crearea de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri și servicii de consultanță;
• fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun;
• întreprinderile în dificultate, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (în negociere la nivel UE);
• investițiile legate de producția, prelucrarea, distribuția, depozitarea sau arderea combustibililor fosili (în negociere la nivel UE) ;
• investițiile în infrastructura de bandă largă în zonele în care există cel puțin două rețele de bandă largă de categorie echivalentă.

[6]Având în vedere obiectivul de decarbonizare până în 2050, investițiile cu o amprentă mare de carbon, sunt încadrate ca fiind nesustenabile; totuși, în anumite sectoare, şi în mod limitat, la nivelul fiecărui teritoriu pot exista derogări pentru investițiile în transformarea unor capacități pe cărbune în capacități pe gaze naturale în special pentru acele teritorii care își bazează economia preponderent pe cărbune, șisturi bituminoase sau turbă sau pe arderea combustibililor fosili solizi (acest punct este încă în negociere la nivelul UE).

[7]Specifice (Simple, Semnificative), Măsurabile (Motivaționale), care pot fi Atinse (în acord cu partenerii), Relevante (Realiste, Rezonabile, bazate pe Rezultate), limitate în Timp.

Cristina Bădică este Director în cadrul în cadrul RomCapital Invest SA, responsabilă cu fondurile europene disponibile pentru mediu și energie, cu programele și politicile publice pentru mediu și schimbări climatice. Specialist in planificare strategică, programare, reorganizare, restructurarare, din cei 20 de ani de experiență generală, aprox. 7 ani a coordonat pregatirea, evaluarea si monitorizarea proiectelor de mediu în cadrul administrației centrale.