Liberalizarea totală a pieţei gazelor, care a avut loc la 1 iulie 2020, reprezintă cel mai semnificativ moment al anului în sectorul energetic, care ar fi trebuit să aducă facturi mai mici pentru români în această iarnă. În realitate, însă, lucrurile sunt departe de a fi aşa: doar 10% dintre români au schimbat contractul pentru un preţ mai mic, iar pentru restul de 90% facturile vor fi la fel de mari ca iarna trecută.

Aceasta deşi pe bursa de gaze preţul unui MWh este la jumătate faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă. Pentru marea majoritate a românilor, însă, această scădere nu se regăseşte în facturi, aşa cum ar fi fost normal.

Potrivit datelor furnizate la solicitarea AGERPRES de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), dintre cei 3.378.794 clienţi casnici reglementaţi la data de 30 iunie 2020, un număr de 395.336 clienţi casnici au încheiat, în perioada 1 iulie – 31 octombrie 2020, un contract aferent furnizării gazelor naturale în regim concurenţial, cu furnizorul actual sau cu un furnizor nou. Adică puţin peste 10%. ANRE precizează că nu deţine date pentru a detalia dacă aceştia şi-au schimbat doar contractul sau şi furnizorul.

Care sunt cauzele pentru care doar atât de puţini români au făcut acest pas spre o factură mai mică?

Factura la gaze şi felul în care oamenii primesc acest serviciu este un proces foarte complicat, a explicat, pentru AGERPRES, Dumitru Chisăliţă, expert în cadrul Asociaţiei Energia Inteligentă. Iată de ce era nevoie de un program amplu de informare a cetăţenilor prin diverse canale media, ceea nu s-a întâmplat deloc.
 

„În Memorandumul de înţelegere semnat de statul român cu Banca Mondială în 2012 erau prevăzuţi nu mai puţin de 54 de paşi în care populaţia să fie informată în privinţa liberalizării pieţei gazelor, pe diverse teme şi subteme, precum puterea calorifică superioară, trecerea de la metri cubi la MWh, modul cum se formează preţul etc. De asemenea, din 2015 încoace, ANRE a prevăzut că sumele pentru diseminarea informaţiilor către consumatori să se regăsească în tarife, deci oamenii plătesc ca să fie informaţi. Aşadar, exista un plan, existau banii, dar nu s-a făcut nimic. Companiile evident că nu au făcut, doar nu era să-şi taie singure craca de sub picioare, şi nicio instituţie a statului nu a dorit acest lucru, a fost o lipsă de voinţă”, a subliniat Chisăliţă.

În opinia sa, românii trebuie informaţi mai întâi ce sunt elementele din factură şi ce plătesc efectiv acolo, pentru a putea să-şi compare factura actuală cu ofertele companiilor. Astfel, ar trebui să existe mai multe oferte-standard, din care să aleagă consumatorii. În acest moment, companiile au oferte care cu greu pot fi comparate cu actualele facturi, întrucât facturile arată preţul final, dar ofertele companiilor se referă doar la cel al gazelor şi îl trimit pe consumator să caute singur care sunt celelalte tarife – de distribuţie, de transport etc.

„Există comparatorul de preţuri de pe site-ul ANRE, însă companiile pun acolo informaţii pe care nu le verifică nimeni şi oamenii se trezesc apoi cu alte prevederi în contracte. Pentru că au avut încredere că ce este acolo, pe site-ul ANRE, este corect. Dacă nu ai încredere în ANRE, în cine să ai? Cu alte cuvinte, ANRE contribuie la fraierirea consumatorilor”, a continuat expertul.

Chisăliţă a adăugat că, potrivit unei directive europene, autorităţile din România trebuie să înfiinţeze un centru de soluţionare a litigiilor dintre consumatorii de energie şi companii, care să aibă şi un telverde pentru informarea cetăţenilor.

Amenzi de la ANPC

De altfel, problemele din ofertele furnizorilor au fost sancţionate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. În speţă, unul dintre cei mai mari furnizori din ţară, Engie, a primit o amendă de 50.000 de lei pentru că ofertele pentru piaţa liberă conţin numeroase neclarităţi şi ar putea crea prejudicii oamenilor.
 

Cu alte cuvinte, Engie încalcă legislaţia cu privire la protecţia consumatorilor, susţinea Sorin Susanu, comisar-şef ANPC pentru regiunea Braşov, într-o postare pe Facebook de la începutul lunii decembrie. Acesta este însă doar un exemplu, pentru că ofertele tuturor companiilor arată la fel, iar Susanu spune că va continua controalele şi la alţi furnizori.

În replică, Engie a arătat, pentru AGERPRES, că a respectat întocmai reglementările ANRE şi că a început demersul de a contesta amenda.

Economii de peste 200 de lei pe lună

Consiliul Concurenţei este, de asemenea, o instituţie care a remarcat disfuncţionalităţi pe această piaţă în lunile de după liberalizare şi a recomandat apariţia unor oferte standard, care să prevadă clauze şi condiţii unice, prezentate într-o manieră clară, transparentă şi completă, singurul parametru ce poate diferi de la un furnizor la altul fiind preţul final al gazelor. Şi astfel consumatorii să poată compara mult mai uşor ofertele.

Iar economiile care pot fi obţinute sunt într-adevăr substanţiale. Consumatorii casnici care folosesc gazele naturale pentru încălzire ar putea plăti facturi mai mici cu sume cuprinse între 60 şi 150 lei pe lună în timpul iernii, în situaţia în care schimbă contractul sau furnizorul, şi chiar cu peste 200 de lei pe lună, dacă locuiesc în zone mai friguroase şi folosesc mai mult gaz, spune un studiu al Consiliului Concurenţei, publicat în octombrie.
 

În cadrul analizei, Consiliul a constatat că, deşi majoritatea furnizorilor au respectat reglementările specifice ale ANRE (care prevăd un nivel minim de informaţii ce trebuie comunicate clienţilor în etapa precontractuală sau, după caz, contractuală), unele oferte şi contracte cuprind şi clauze care, în anumite situaţii, pot genera bariere în calea clienţilor casnici de a alege în deplină cunoştinţă de cauză cele mai potrivite condiţii de furnizare sau care pot bloca, fie şi temporar, posibilitatea clienţilor casnici de a schimba furnizorul de gaze naturale.

Consiliul Concurenţei recomandă consumatorilor să fie atenţi la clauzele contractuale, de exemplu la cele ce privesc garanţiile solicitate de furnizor, termenul de plată a facturii, penalităţile de întârziere, precum şi eventuale clauze care ar putea îngreuna o schimbare ulterioară a furnizorului de gaze naturale.

„La momentul liberalizării, 12% dintre consumatorii casnici erau în piaţa concurenţială şi ne aşteptăm ca, până la finalul anului, 25% din totalul consumatorilor casnici din România să fie deja în piaţa liberă, ceea ce nu este tocmai rău, comparativ cu startul perioadei de liberalizare în alte ţări. Desigur, noi avem acum acest context cu preţurile care au scăzut foarte mult şi ar fi trebuit ca mai multă lume să profite şi să încheie noi contracte la preţuri mai bune”, a precizat, pentru AGERPRES, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Potrivit acestuia, reprezentanţii CC au discutat încă de la începutul liberalizării cu ANPC şi cu ANRE pe tema unor posibile clauze abuzive, care ar putea bloca migrarea consumatorilor la alţi furnizori şi, implicit, scăderea preţurilor.

„Ar trebui să existe o comunicare publică mai bună şi va trebui să continuăm colaborarea cu ANRE şi ANPC şi mă bucur că ANPC analizează clauzele abuzive, pentru că oamenii trebuie să aibă încredere că este ok să-şi schimbe furnizorii de gaze”, a susţinut Chiriţoiu.

Un sfert dintre gospodării nu-şi pot plăti factura, dar autorităţile nu au rezolvat problema consumatorilor vulnerabili

Lipsa informării nu este însă singura problemă. Un studiu realizat de Centrul pentru Studiul Democraţiei în 2017 arată faptul că 23% dintre gospodăriile din România sunt afectate de sărăcia energetică, adică întâmpină dificultăţi în a-şi asigura nevoia de energie la costuri accesibile.

„Marele neajuns este în continuare lipsa instrumentelor reale de protejare a consumatorilor vulnerabili. Aceste instrumente trebuie identificate şi aplicate de îndată. Succesul programului guvernamental anunţat de extindere a reţelelor de gaze naturale depinde de acest cadru predictibil şi coerent prin care vom combate sărăcia energetică. Altfel, riscăm să aducem gazul natural doar în faţa porţilor oamenilor, nu şi în gospodării”, a afirmat, pentru AGERPRES, Victor Grigorescu, expert în energie şi afaceri europene.
 

În opinia sa, construcţia legislaţiei pentru consumatorii vulnerabili şi identificarea surselor de finanţare de la bugetul de stat rezolvă o problemă socială şi contribuie la o bază solidă pentru dezvoltare economică post-pandemie.

Din păcate, însă, problema consumatorilor vulnerabili, deşi este dezbătută în spaţiul public de mai bine de zece ani, nu a fost rezolvată de nimeni până acum.

Vestea bună şi vestea rea

Vestea bună este că, de la 1 ianuarie 2021, urmează liberalizarea pieţei de energie electrică. Vestea proastă este că s-au repetat aceleaşi greşeli făcute pe piaţa gazelor. Aşa că mai bine de 90% dintre consumatori nu ştiau, la începutul lunii decembrie, că piaţa de electricitate se va liberaliza peste doar câteva săptămâni, potrivit unui sondaj al Asociaţiei Energia Inteligentă.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO 

„Liberalizarea pieţei de electricitate va permite creşterea ofertei de servicii către consumatorul final, care să reflecte mai bine nevoile fiecărei categorii de clienţi. În acelaşi timp, dăm un semnal important investitorilor interesaţi de capacităţi moderne de producţie a electricităţii că României este pregătită pentru modernizarea sectorului energetic”, este de părere Victor Grigorescu.

Cu titlu general, ceea ce lipseşte încă este o deschidere reală a autorităţilor de reglementare, atât în sectorul energiei cât şi în domeniul financiar, pentru implementarea instrumentelor financiare derivate în piaţa de energie sau a celor de garantare de tipul caselor de compensare. Fără acestea, piaţa românească nu poate aspira la recunoaşterea unui rol de etalon în estul Europei, a mai spus specialistul în energie şi afaceri europene. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)