Astăzi, 24 iunie 2020, INSCOP Research a prezentat public datele Barometrului Securității Energetice a României. Studiul sociologic, ajuns la a doua ediție, a fost realizat la la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și a fost analizat cu sprijinul specialiștilor din cadrul Strategic Thinking Group. Barometrul este un instrument anual complex de evaluare și analiză sociologică, având drept obiectiv măsurarea și furnizarea în spațiul public a percepțiilor, atitudinilor și reprezentărilor populației României cu privire la politicile în domeniul energiei, precum și a modului în care aceste teme se intersectează cu planul relațiilor internaționale. Datele complete ale sondajului, inclusiv o analiză socio-demografică detaliată, pot fi consultate aici. Ele sunt utile tuturor actorilor din sectorul public și privat, din media și zonele academice, interesați de situația sectorului energetic, de elaborarea de politici publice sau pur și simplu de provocarea unei dezbateri serioase, bazate pe date structurate, cu privire la viitorul unuia dintre domeniile strategice de interes care poate juca un rol critic în relansarea economiei românești afectate de criza de coronavirus. De asemenea, Barometrul conține și o secțiune detaliată dedicată relațiilor internaționale care atinge teme de mare actualitate precum percepția relațiilor cu Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Rusia sau Ungaria.

Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării sociologice este faptul că românii nu sunt bine informați cu privire la două dintre evenimentele cele mai importante din sectorul energetic și anume liberalizarea pieței de gaze naturale care se va produce peste câteva zile, respectiv liberalizarea pieței de energie electrică, eveniment care ar urma să aibă loc peste jumătate de an. Lipsa de informații a populației cu privire la liberalizarea pieței de gaze naturale care se va produce peste mai puțin de o săptămână este, implicit, o culpă a autorităților, a ANRE în mod special, având consecințe nefaste asupra consumatorilor. Studiul arată, de exemplu, că marea majoritate a consumatorilor nu au informații cu privire la modul în care funcționează piața de gaz. Acest lucru înseamnă inclusiv riscul pentru o parte a populației de a semna contracte de furnizare a gazului natural la prețuri mai mari decât cele care ar fi normale într-o piață liberalizată. În aceste condiții, autoritățile publice, furnizorii privați, dar și societatea civilă și mass-media au datoria de a intensifica activitățile de informare pe acest subiect. Chiar dacă agenda publică este în continuare capturată de problema epidemiei de coronavirus, subiectul liberalizării pieței de gaze naturale este mult prea important pentru a fi ignorat sau minimalizat.

O altă concluzie a studiului este că românii susțin puternic extinderea rețelei de gaze naturale cu fonduri publice și consideră important și foarte important, într-o proporție de peste 90%, ca resursele de gaz de la Marea Neagră să fie folosite pentru extinderea alimentării cu gaz populației, în paralel cu reducerea importurilor. Participanții la sondaj susțin, în majorități foarte mari, încurajarea de către stat a unor mari investiții private în sectorul energetic și deblocarea exploatărilor de gaze de la Marea Neagră. Practic, toate cercetările sociologice realizate în ultimele 3 luni arată un sprijin masiv al populației pentru acțuni de încurajare de către stat a marilor investiții private, inclusiv în sectorul energetic. Motorul economiei românești poate fi repornit la propriu cu resursele energetice pe care le deține țara noastră, cu condiția ca acestea să fie extrase și valorificate inclusiv prin stimularea investițiilor conexe, pe orizontală, care pot genera locuri de muncă și plusvaloare pentru România. Subiectul este unul cu puternice implicații electorale, fiind un posibil reper cheie al acestui an electoral, alături de gestionarea crizei sanitare.

În ceea ce privește dimensiunea ecologică măsurată în sondaj, remarc faptul că peste trei pătrimi din populație consideră că schimbările climatice sunt un fenomen real, vizibil pe toată planeta și dorește reducerea poluării produse de arderea combustibililor. De asemenea, majoritatea participanților la sondaj are o părere bună despre Acordul Verde/Green Deal propus de Comisia Europeană, sprijinul pentru acest pachet de măsuri revoluționare scăzând însă în momentul în care respondenții află detalii concrete ale acordului, ceea ce impune necesitate intensificării dezbaterilor publice și acțiunilor de informare pe acest subiect.

Din secțiunea sondajului dedicată relațiilor internaționale, reținem că după criza sanitară și economică provocate de epidemia de coronavirus, deși românii nu sunt foarte entuziaști cu privire la modul în care a gestionat criza sanitară, peste trei pătrimi cred că Uniunea Europeană ar trebui să se întărescă deoarece doar împreună statele pot combate mai bine crizele. Iar pachetele de sprijin financiar anunțate la nivel european ar putea oferi argumente importante pentru refacerea încrederii în proiectul european. Pe de altă parte, crește puternic ponderea populației care crede că România este pregătită de mult timp să facă parte din Spațiul Schengen, întărind concluzii anterioare cu privire la consolidarea unui curent patriotic în societatea românească, dar și a unei frustrări sociale masive față de barierele artificiale care împiedică România să fie parte a zonei de circulație liberă în Europa.

Cea mai mare parte a populației continuă să aibă un nivel ridicat de încredere în SUA, apreciind că alianța cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanție de securitate pentru România. Majoritatea consideră că liderii politici ai Ungariei manifestă o atitudine ostilă față de România, reflectând, din păcate, o serie de decizii și poziționări ale conducerii politice a Ungariei din ultimii ani, mai degrabă conflictuale în raport cu România. De asemenea, se observă o creștere importantă a sentimentului mândriei de a fi român, pe acest fond crescând și sprijinul pentru unirea cu Republica Moldova. Datele sociologice scot în evidență echilibrul reciproc al percepției românilor cu privire la obligativitatea cunoașterii limbii române pentru orice cetățean român și obligația ca România să protejeze drepturile minorităților de pe teritorul său, ambele aserțiuni fiind sprijinite în proporții de aproximativ 90%. Acest lucru scoate în evidență un univers de reprezentări moderate ale imensei majorități a populației României care susține atît protejarea minorităților, cît și nevoia pragmatică de cunoaștere a limbii oficiale vorbite de peste 90% dintre locuitorii țării.”

METODOLOGIE. Datele sondajului au fost culese în perioada 25 mai – 5 iunie 2020 pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1050 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Remus Ioan Ștefureac, este politolog, coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro). Anterior, a activat în diplomație. A publicat articole în jurnale din România și din străinătate, precum și sute de analize și editoriale pe teme politice și sociale.

SURSA: PSNEWS.RO