Eurostat anunta ca preţurile medii la energie pentru consumatorii casnici din UE au crescut, în 2019, cu 1,3% la electricitate şi cu 1,7% la gaze naturale. Preturile medii la electricitate pentru consum casnic se refera la preturile medii pentru o gospodarie cu un consum anual intre 2500 si 5 000 kWh, si include taxele, perioada de referinta fiind a doua jumatate a lui 2019.

Cele mai importante mai mari creşteri de preţuri la electricitate, în moneda naţională, au fost înregistrate în Olanda (19,6%), Lituania (14,3%), Cehia (11%) şi România (10,1%), în perioada cuprinsă între a doua jumătate a lui 2018 şi a doua jumătate a anului trecut.

În schimb, scăderi de preţuri in perioada de referinta  au fost înregistrate în 10 state membre, cele mai semnificative fiind în Danemarca (-6,3%), urmată de Grecia (-5,8%), Portugalia (-4,9%) şi Bulgaria (-4,7%).  Pentru România, preţul mediu la energie electrică a fost de 14,2 euro/100 kWh, sub media de 21,6 euro/100 kWh în UE. Pe lângă Bulgaria, preţuri mai mici decât în România se înregistrau doar în Ungaria, Lituania, Malta, Polonia şi Estonia.

Tot pentru a doua jumătate a anului 2019, în UE preţurile la energie electrică pentru consumatorii casnici variau între 10 euro/100 kWh în Bulgaria şi aproximativ 30 euro/100 kWh în Danemarca, Belgia şi Germania.

In ceea ce priveste ponderea taxelor, Eurostat a comunicat date potrivit carora taxele şi accizele reprezentau în UE cca 64% din preţul energiei electrice plătit de consumatori  in Danemarca, 60% in Germania, cca 50% Spania si Portugalia.  La polul opus s-a aflat Malta, cu 6% pondere a taxelor din pretul mediu total platit de consumatorul casnic.  

Romania s-a situat in cvartila mediana/joasa, cu cca 25% pondere a taxelor, consistenta cu ponderea regionala.  Comparativ, pentu sectorul gazelor naturale ponderea taxelor şi accizelor în preţul gazelor naturale a fost de 16%, potrivit Eurostat.

Datele rezultate dintr-un screening high level al ofertelor pentru consumatori rezidentiali concurentiali, efectuat de Asociatia Energia Inteligenta, arata ca preturile pe piata concurentiala pe energie electrica pot merge pana la 30% reduceri fata de pretul actual al energiei de pe piata reglementata, cu valori medii nominale 0,252 – 0,259 Ron/Kwh (fara taxe) pentru abonamente.  Alte pachete ofera reduceri procentuale importante in primele luni de abonament si preturi fixe pentru energia activa pe perioade ce variaza pana la 36 luni (energia reactiva nu face parte din componentele facturii JT, intrucat aparatura / consumatorii finali de JT sunt echipate pentru neutralizarea energiei reactive).  Tarifele variabile in functie de zona de distributie sunt de asemeni de semnalat ca parte din unele oferte comerciale.  Abonamentele includ si servicii conexe, care transforma oferta de furnizare  in oferta de tipul “energy as a service”.  In acest sens, pachetele includ si servicii conexe aferene medului casnic, precum gestionarea dosarelor de despagubiri in relatia cu distribuitorul pentru variatii de putere pe JT, interventii de urgenta in locuinta, vouchere ce pot fi utilizate in diverse scopuri etc.

Este de notat in opinia noastra faptul ca va deveni o necesitate pentru firmele de furnizare sa investeasca in proiecte de “know your customer” la nivel mult mai detaliat decat in trecut. Un business case favorabil si adecvat conjuncturii post-criza va trebui sa includa din ce in ce mai mult servicii de tipul “energy as a service”, care au nevoie de o baza de informatii granular si sintetic mult superior precedentelor, si mult mai “fit for purpose”, de nivel comparabil cu nivelul uzual pentru business-ul de retail commercial si bancar.  Din pacate, trebuie mentionat faptul ca pe piata de furnizare din Romania, serviciile de tip “smart home” sau IoT in domeniul rezidential nu au fost tocmai un success, in pofida timpului si investitiilor importante effectuate de unii dintre marii jucatori din piata.  Mai mult, proiectiile optimiste care tindeau sa coreleze produsele de “smart home” sau IoT de liberalizarea pietei de electricitate nu si-au gasit o expresie financiar valabila in realitatile pietei, si au avut doza lor demonstrata si importanta de hazard.  Cu toate acestea, piata de furnizare va trebui sa exploreze si sa implementeze solutii de “energy as a service” pe sectorul rezidential, care sa compenseze caderea de pret pe pietele de electricitatecu valoare adaugata sub forma de servicii.  In categoria “servicii”, in opinia noastra, se pot include servicii de customizare a oferei pentru diverse tipuri de uz casnic, cum ar fi consumul aparaturii casnice compatibil cu timpul de noapte, consumul adaptat pentru incarcarea autoturismului electric si utilizarea acestuia in sistem V2G si altele similare legate de prosumers. 

Din nou, acest tip de oferte presupune un market research si “know your customer” research pentru care furnizarea din Romania s-ar putea sa nu fie tocmai echipata in prezent.  Furnizorii care fac parte din grupuri internationale, care opereaza deja si detin know-how-ul necesar pentru astfel de business, ar putea avea un usor avantaj. Cu toate acestea, in opinia noastra, flexibilitatea jucatorilor independenti din furnizare, a furnizorilor de magnitudine, ofera un avantaj competitiv in luarea deciziilor si flexibilitatea implementarii de solutii comerciale pentru client care pot diminua ecartul in mod semnificativ.  Piata de customer solutions are acum sansa de a se putea repozitiona in mod flexibil si realist pentru noile realitati, in care modelele din business-ul de furnizare de energie si business-ul de retail pot sinergiza intr-un mod efectiv.  Chiar si inainte de criza COVID-19 potentializarea reciproca a celor doua modele de business aparea din ce in ce mai dezirabila in perspectiva, insa suntem de parere ca in prezent, aceasta sinergizare de modele de business si de strategii pentru customer solutions reprezinta nu numai o sansa, ci si un ingredient esential pentru o revenire de succes in furnizare.