ara noastră şi-a propus atingerea unei ţinte de 30,7% pentru ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, potrivit noului draft al Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări 2021-2030, lansat în dezbatere publică de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA). Draftul anterior prevedea o ţintă de 27,9%, iar România primise recomandări de majorare a acesteia din partea Comisiei Europene.

Uniunea Europeană s-a angajat să conducă tranziţia energetică la nivel global, prin îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, care vizează furnizarea de energie curată în întreaga Uniune Europeană.

Conform actualului draft, pentru a îndeplini acest angajament, UE a stabilit obiective privind energia şi clima la nivelul anului 2030, după cum urmează: reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% până în 2030, comparativ cu 1990; un consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030; îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 32,5% în 2030; interconectarea pieţei de energie electrică la un nivel de 15% până în 2030.

În consecinţă, pentru a garanta îndeplinirea acestor obiective, fiecare stat membru a fost obligat să transmită Comisiei Europene un Proiect al Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030, până la data de 31 decembrie 2018 (proiectele PNIESC stabilesc obiectivele şi contribuţiile naţionale la realizarea obiectivelor UE privind schimbările climatice).

România a transmis propriul proiect PNIESC la acea dată, iar Comisia Europeană a evaluat proiectele planurilor naţionale integrate privind energia şi clima. Analiza a cuprins nivelul de ambiţie al obiectivelor, ţintelor şi contribuţiilor menite să îndeplinească în mod colectiv obiectivele Uniunii Europene. În special, au fost evaluate obiectivele Uniunii pentru 2030 în domeniul energiei din surse regenerabile şi al eficienţei energetice, precum şi nivelul de interconectivitate a reţelelor electrice spre care tind statele membre.

Actualul draft notează că, în urma analizei planurilor integrate transmise de către toate statele membre, a rezultat faptul că există un decalaj între obiectivele UE şi contribuţiile Statelor Membre în materie de energie din surse regenerabile şi eficienţă energetică: – există o diferenţă între ţinta SRE (energie din surse regenerabile) de 32% asumată la nivelul UE şi cea rezultată conform acestor planuri, care se situează între 30,4% şi 31,9%; – în urma evaluării Comisia Europeană în domeniul eficienţei energetice, a rezultat o reducere în materie de consum primar situată între 26,3% şi 30,2%, iar în materie de consum final situată între 26,5% şi 30,7%.

În noul draft se mai arată: „În ceea ce priveşte cota de energie regenerabilă, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiţie pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puţin 34%. În consecinţă, nivelul de ambiţie cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile a fost revizuit faţă de varianta actualizată a PNIESC, de la o cotă propusă iniţial de 27,9%, la o cotă de 30,7%. Noul obiectiv a fost calculat, în principal, pe baza recomandării Comisiei de a alinia prognozele macroeconomice naţionale la cele ale «Raportului de îmbătrânire Proiecţii economice şi bugetare pentru cele 28 de state membre ale UE (2016- 2070)», dar şi pe baza potenţialului tehnico-economic existent la nivelul României, în ceea ce priveşte investiţiile în capacităţi de producere a energiei electrice din SRE, corelat cu scoaterea din operare a capacităţilor pe cărbune. Astfel, pentru atingerea nivelului de ambiţie cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, Româ-nia va dezvolta capacităţi adiţionale de SRE de aproximativ 6,9 GW comparativ cu anul 2015. Pentru realizarea aces-tei ţinte este necesară asigurarea unei finanţări corespunzătoare din partea UE în sensul asigurării unei adecvanţe corespunzătoare a reţelelor electrice, dar şi a flexibilităţii producerii de E-SRE prin instalarea de capacităţi de back up pe gaze naturale, capacităţi de stocare şi utilizarea de tehnici inteligente de management a reţelelor electrice. România a ales să adopte o abordare prudentă cu privire la nivelul de ambiţie, ţinând cont de particularităţile naţionale şi necesarul de investiţii în SRE, atât pentru înlocuirea capacităţilor care ating durata maximă de operare cât şi pentru cele noi, în vederea atingerii ţintelor asumate în PNIESC, având în vedere că Regulamentul (UE) 2018/1999 stipulează faptul că în viitoa-rele revizuiri ale PNIESC ajustarea cotelor se poate face numai în sensul creşterii”.

O nouă analiză/ajustare a ţintei 2030 va putea fi efectuată odată cu revizia PNIESC, moment la care vor putea fi estimate mult mai bine efectele implementării Directivei 2018/410 şi ale programelor de susţinere a Green Deal, au mai spus autorii.

Ministerul de resort mai precizează că, în conturarea acestei abordări, mai trebuie menţionat şi faptul că procesul de implementare a recomandărilor s-a confruntat şi cu o lipsă a datelor necesare elaborării unui plan detaliat cu privire la măsurile, acţiunile, resursele financiare avute în vedere de autorităţile române pentru îndeplinirea ţintelor de RES în perioada 2021-2030 mai ales în zona SRE încălzire-răcire şi transport.

În concluzie, pentru atingerea obiectivelor SRE propuse, ţara noastră va dezvolta o serie de politici şi măsuri menite deopotrivă să diminueze consumul de energie, dar şi să încurajeze utilizarea surselor SRE în sectoarele relevante – Încălzire & Răcire, Energie electrică şi Transporturi, maximizând sinergiile dintre diferitele acţiuni preconizate, se mai menţionează în documentul citat.

Nu în ultimul rând, autorii documentului au reiterat faptul că valoarea de 30,7% reprezintă limita minimă a ponderii energiei din resurse regenerabile.

Comisia Europeană a menţionat, pe de altă parte, faptul că România va trebui să îşi propună o reducere mai mare a consumurilor de energie primară şi finală până în anul 2030, pentru ca obiectivul de eficienţă energetică al Uniunii să fie atins.

Prin urmare, ţara noastră ţinteşte un consum primar de energie de 32,3 Mtep, respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, obţinând astfel economii de energie de 45,1%, raportate la consumul primar aferent anului 2030, respectiv de 40,4% pentru consumul final de energie, comparativ cu scenariul de referinţă PRIMES 2007.

Documentul citat mai arată: „Mai mult, pentru a se conforma obligaţiilor prevăzute la Art. 7 din Directiva 2018/2002 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, România trebuie să atingă o valoare cumulată a economiilor noi de energie echivalentă cu 10,12 Mtep în perioada 2021 – 2030. În urma unei analize detaliate, România a decis să elaboreze şi să implementeze măsuri şi politici alternative care să încurajeze economiile de energie. În plus, un Proiect privind Strategia de Renovare pe Termen Lung a fost prezentat spre consultare publică, ce urmează a fi adoptat până în martie 2020 (scenariul actual de renovare prevede o eficienţă energetică şi economii de CO2 semnificative, precum şi noi facilităţi pentru instalaţii de producerea de SRE-E – majoritatea sub formă de panouri fotovoltaice pentru clădirile existente).

De asemenea, în draft se mai precizează că ţării noastre i-a fost sugerat, de către Comisia Europeană, să defineas-că obiective şi ţinte mai ambiţioase, referitoare la integrarea în piaţa internă a energiei, recomandând în special adoptarea unor măsuri de dezvoltare a unor pieţe angro şi cu amănuntul, lichide şi competitive.

În acest sens, MEEMA aminteşte că, recent, ţara noastră a făcut paşi importanţi în acest sens, asumându-şi un calendar de liberalizare care va asigura formarea liberă a preţurilor începând din 2020/2021 – în funcţie de cerere şi ofertă. Pe de altă parte, operaţionalizarea măsurilor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili şi combaterea sărăciei energetice vor fi avute în vedere, în strictă corelare cu termenele aferente calendarului menţionat anterior, se mai arată în documnetul care mai notează: „Prin varianta actualizată a Planului, România clarifică şi obiectivul asumat privind nivelul de interconectivitate a reţelelor electrice de transport, care se va situa la 15,4% în 2030, pe baza unui calendar de progrese a proiectelor actuale şi preconizate, administrat de operatorul de transport şi sistem al energiei electrice”.

Proiectul Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice a fost pus în dezbatere publică în 31 ianaurie 2020, iar propunerile, sugestiile şi opiniile privind proiectul de act normativ se primesc în termen de 29 zile de la data publicării, potrivit site-ul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

SURSA: BURSA.RO