Ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar și începerea explotărilor de hidrocarburi din Marea Neagră ar putea aduce România pe primul loc în topul producătorilor de gaze naturale în UE, a afirmat Franck Neel, preşedintele Federaţiei Patronale de Petrom şi Gaze (FPPG), în cadrul unei conferinţe de profil. „România are oportunitatea să devină principalul producător de gaze din UE, ceea ce este o oportunitate imensă, având în vedere că există un declin al producţiei de gaze în Europa în general. Acest lucru va aduce bunăstare, joburi, taxe, securitate în aprovizionare”, a arătat Neel. Acesta este membru al directoratului OMV Petrom, companie care, alături de americanii de la ExxonMobil, explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Cele două firme au investit în explorarea și exploatarea zăcământului de pe platoul continental românesc însă nu au dat până în prezent vreun răspuns legat de continuarea săpăturilor. Mai mult, americanii au anunțat autoritățile române că vor pleca. Ultima comunicare a OMV Petrom în sensul continuării investiției a venit săptămâna trecută. ”OMV Petrom salută iniţiativele recente ale autorităţilor române de a îmbunătăţi mediul fiscal şi de reglementare actual aferent proiectelor offshore în domeniul gazelor naturale. Rămânem dornici să vedem proiectul strategic Neptun Deep dezvoltat”, se arată în raportul pe trimestrul III al companiei. Neel a ținut să menționeze, în comunicarea sa de luni, că acest an a fost unul dificil pentru companiile din sector, având în vedere efectele OUG 114/2018 şi OUG 19/2019. „În acest an, ca urmare a ordonanţelor 114 şi 19, vedem un declin al investiţiilor în upstream în producţia de gaze, am văzut o creştere a preţurilor, o creştere a importurilor şi o scădere a securităţii în aprovizionare. A fost o situaţie foarte dificilă pentru industrie, să corecteze efecte negative ale ordonanţei 114″, a declarat Neel. Însă, a ținut să precizeze că începând cu luna septembrie, se observă semnale bune, pozitive. ”Vedem trendul pozitiv, deşi sunt încă multe de făcut. Avem nevoie de un mediu fiscal stabil pentru a investi. Din septembrie a crescut gradul de consultare dintre autorităţi şi companii şi am văzut un nou proiect pentru legea offshore care merge în direcţia bună. Am văzut şi dezbateri pentru modificarea Legii energiei nr. 123, pentru liberalizarea pieţei. Toate acestea sunt lucruri pozitive pentru deblocarea investiţiilor din Marea Neagră. E foarte important pentru noi, ca investitori, să vedem că există o voinţă politică”, a mai spus Neel.

În Marea Neagră sunt implicate și alte companii: americanii de la Carlyle, rușii de la Lukoil, în parteneriat cu Romgaz.

Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore (ACROPO) a anunțat recent că rușii pot fora în Marea Neagră românească. ”În conformitate cu prevederile Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, cu modificările și completările ulterioare, în urmă evaluării documentației privind proiectul de săpare a sondei de explorare Trinity 1X, perimetrul EX-30 Trident, ACROPO a transmis către Lukoil Overseas Atash. B.V. acceptul său pentru începerea operațiunilor de foraj. Este primul proiect pe care l-am evaluat pe zona offshore de deep waters, o adevărată provocare pentru specialiștii ACROPO. Așteptăm cu interes următorul proiect”, se arată într-un mesaj al ACROPO.

Lukoil are un parteneriat cu compania de stat Romgaz în perimetrul Trident în Marea Neagră românească. La finele săptămânii trecute, Romgaz și Grup Servicii Petroliere au anunţat demararea operaţiunilor din cadrul proiectului Trinity – 1X, în perimetrul Trident. Resursa de gaze naturale este estimată la aproximativ 30 miliarde de metri cubi, iar cei doi parteneri, Lukoil şi Romgaz (care are o participaţie de 12,2% în proiect) vor opera sonda, cu ajutorul GSP şi al italienilor de la Saipem.

Americanii de la Black Sea Oil & Gas SRL (BSOG) împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL („Petro Ventures”) şi Gas Plus International B.V. („Gas Plus”) au primit în acest an aprobarea din partea Guvernului României prin Agenția Națională pentru Resurse Minerale (“Agenția”) pentru Studiile de evaluare a resurselor geologice și rezervelor de gaze libere aferente zăcămintelor comerciale Ana și Doina, care fac obiectul Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (“Proiectul MGD”) din largul Mării Negre.

Proiectul MGD, primul proiect de acest gen construit în zona românească a Mării Negre după anul 1989, constă în săparea a cinci sonde de producție (o sondă submarină pe zăcământul Doina și patru sonde de producție pe zăcământul Ana) și realizarea unui ansamblu submarin de producție pe zăcământul Doina care va fi conectat printr-o conductă de 18 km la platforma de producție monitorizată și operată de la țărm, amplasată pe zăcământul Ana. O conductă submarină de 126 km va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la țărm, până la noua stație de tratare a gazelor („STG”) din comuna Corbu, județul Constanța. Capacitatea de producție estimată va fi de 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Gazele tratate vor fi livrate în Sistemul Naţional de Transport al Gazelor Naturale („SNT”) operat de SNTGN Transgaz SA, la stația de măsurare a gazelor aflată în cadrul STG. Pentru anul 2019, BSOG are în plan finalizarea etapei de proiectare de detaliu a Proiectului MGD, începerea fabricării platformei de producție Ana la șantierul naval din Agigea, începerea lucrărilor de construcții civile la STG din comuna Corbu și achiziționarea și livrarea echipamentelor necesare.

SURSA: COTIDIANUL.RO