Guvernul Dancila vrea sa oblige Hidroelectrica sa plateasca parte dintre pierderile uriase inregistrate de Complexul Energetic (CE) Oltenia, ajuns in pragul colapsului. Ce-ar insemna asta pentru romani? Iata ce spun liderii celor doi mari producatori de energie ai Romaniei, dar si expertii in domeniu.

Din cauza ca produce energie cu carbuni si polueaza masiv, CE Oltenia are obligatia – potrivit normelor europene – sa plateasca niste taxe numite „certificate de CO2”. Pretul acestor certificate nu e fix, ci variaza destul de mult, in functie de diversi factori. In aceste zile, spre exemplu, pretul unui certificat de CO2 ajunge, in medie, la circa 26 de euro.
La o prima vedere, pretul ar putea parea unul rezonabil. Dar pentru CE Oltenia – care e obligata sa cumpere peste 13 milioane de certificate de CO2 anual – cheltuiala este impovaratoare.
De altfel, scopul intregii scheme de taxare este tocmai acela de a pune, progresiv, pe umerii producatorilor de energie o povara mare, care sa-i determine sa isi inchida capacitatile de productie cu carbune.
In mod normal, in ultimii ani, guvernele Romaniei ar fi trebuit sa faca eforturi sustinute pentru a inlocui, treptat, tehnologia de productie a energiei pe baza de carbune cu alte tehnologii, mai putin poluante. Din pacate, eforturile guvernelor in acest sens au ramas mereu doar la nivel de declaratie.
In consecinta, CE Oltenia a ajuns intr-o situatie financiara dezastruoasa, raportand pierderi de peste 1 miliard de lei pe an. Potrivit mai multor experti in energie consultati de Ziare.com, parte din vina pentru instalarea situatiei de criza i-ar apartine si conducerii companiei.
Un lucru e cert insa: CE Oltenia continua sa piarda bani intr-un asemenea ritm incat un auditor independent a apreciat, la finele anului trecut, ca exista „incertitudini semnificative cu privire la continuarea activitatii” complexului energetic. Mai multe puteti afla citind integral raportul auditului:

Raport de audit al situatiei CE Oltenia
In aceste conditii, Cabinetul Dancila a inteles ca ar trebui sa ia masuri pentru a impiedica inchiderea CE Oltenia. La urma urmei – pe langa faptul ca asigura locuri de munca pentru circa 13.000 de oameni – complexul produce si buna parte din energia necesara Romaniei. Fara CE Oltenia si fara capacitati de productie care sa-i ia locul, productia de energie a tarii noastre ar scadea drastic.
Problema este ca – in loc sa gandeasca o strategie de restructurare care sa poata readuce complexul energetic pe linia de plutire – Guvernul Dancila se pregateste sa faca altceva. Anume, sa forteze o fuziune intre CE Oltenia si Hidroelectrica SA (companie profitabila si cu randament ridicat in productia de energie electrica).
Anuntul a fost facut, la inceputul acestei saptamani, de Doru Visan, secretar de stat in cadrul Ministerului Energiei.
„Cea mai buna combinatie pe care o vad este carbunele cu hidroelectrica, o companie noua al carei actionar este statul”, a precizat Visan, citat de Mediafax.
Viitoarea societate ar urma sa inglobeze atat Hidroelectrica si CE Oltenia, cat si termocentrala de la Paroseni, care functioneaza cu huila si care face parte din Complexul Energetic Hunedoara (CEH).
La ce ar ajuta aceasta fuziune dorita de Cabinetul Dancila? E foarte simplu: din profitul sau, Hidroelectrica ar ajunge sa plateasca, in mare parte, costul certificatelor de CO2 de care CE Oltenia are nevoie, dar pe care nu si le permite.
In acest fel, CE Oltenia ar mai supravietui o vreme. Cu toate acestea, n-ar deveni rentabila de la sine. Asa ca in timp ar ajunge sa traga in jos Hidroelectrica pana la momentul in care ambele companii ar ajunge pe butuci.
Presedintele directoratului Hidroelectrica: N-am fost consultati. Dar e pueril sa credem ca o fuziune ar rezolva problemele de la CE Oltenia
Contactat telefonic de Ziare.com, presedintele directorarului Hidroelectrica, Bogdan Badea, a declarat ca nu vede cum strategia avansata de Executiv, in ultimele zile, ar rezolva problemele majore de la CE Oltenia.
„La acest moment, nu sunt in tara. Dar va pot spune ca am luat act cu surprindere de acest act normativ care se pregateste la Ministerul Energiei. Noi (directoratul Hidroelectrica – n.red.) nu am fost consultati cu privire la aceste aspecte.
Dar cert este ca – indiferent ce solutie s-ar identifica la nivelul Ministerului Energiei – sunt multe aspecte legislative de care trebuie tinut seama.
Printre ele, faptul ca o societate rezultata din fuziunea CE Oltenia si Hidroelectrica ar avea pozitie dominanta pe piata energiei. Practic, o singura entitate ar produce peste 50% din energie, in Romania. Iar pentru a putea infiinta o astfel de societate, e nevoie de aviz de la Consiliul Concurentei si de notificarea Comisiei Europene”, a precizat Bogdan Badea.
In context, Badea a apreciat ca nu vede cum o fuziune ar rezolva problemele CE Oltenia.
„Ca membra UE, Romania si-a asumat calendarul de decarbonizare. Nu e o noutate ca aceste certificate de CO2 se vor scumpi. Asa ca ele ar pune presiune pe entitatae rezultata din fuziune, iar problema nu s-ar rezolva.

Bogdan Badea, presedintele directoratului Hidroelectrica. Foto: Dragos Savu/Mediafax.ro/Hepta.ro
In plus, n-as pune merele – haideti sa nu le spunem putrede, dar oricum, in curs de imbatranire – in acelasi cos cu cele bune. S-a mai facut asta si s-a demonstrat ca nu e o strategie care sa dea rezultate bune. Sa ne amintim ca la Complexul Energetic Hunedoara s-a amestecat partea de minerit cu cea de productie. Si ambele activitati au inregistrat probleme, ulterior.

Evident ca noi, ca management al companiei, vom face o analiza si le vom prezenta actionarilor beneficiile si dezavantajele unor astfel de operatiuni. Iar daca analiza va arata ca fuziunea nu e favorabila, nu vom putea recomanda aceasta varianta. Chiar si asa, evident, actionarii sunt cei care vor avea de luat o decizie”, a spus Bogdan Badea pentru Ziare.com.

Hidroelectrica SA a incheiat fiecare dintre ultimii 6 ani pe profit. Ba mai mult, de la an la an, profitul a crescut. In consecinta, la finele lui 2018, compania a ajuns sa raporteze un profit record de peste 1,9 miliarde de lei.
Presedintele directoratului CE Oltenia: Cand o singura taxa te costa 45% din cifra de afaceri, cum sa fii rentabil?
Nici presedintele directoratului CE Oltenia, Sorin Boza, nu se afla in tara la momentul in care secretarul de stat Doru Visan a avansat ideea fuziunii intre marii producatori de energie. Cu toate acestea, Boza a precizat, la solicitarea Ziare.com, ca ideea i se pare una buna.
„Aceasta posibila solutie a fost inclusa intr-un memorandum adoptat de Guvernul Romaniei in septembrie 2018. Repet: e o posibila solutie pentru rezolvarea problemelor pe care CE Oltenia le are cu certificatele de CO2. Si chiar una care – dupa parerea mea – este destul de greu de pus in practica.
Cert este ca ceva trebuie facut. La acest moment – fara un mix de energie (adica fara societati care sa produca energie din mai multe surse) – noi avem un dezavantaj. Cum sa fii competitiv pe piata? Pai eu produc energia cu un cost. Platesc certificate de carbon care astazi costa 26 de euro bucata.
Iar pe piata ar trebui sa ies cu energie la pret care sa includa cel putin costul de productie si costul certificatului de CO2. Practic, ar trebui sa am un cost de tipul X (costul de productie) + 26 de euro…

Sorin Boza, presedintele directoratului CE Oltenia. Foto: Dragos Savu/Mediafax.ro/Hepta.ro

In schimb, alti producatori – care nu au certificate verzi, dar vad in ce situatie e CE Oltenia – isi pun pretul X (costul de productie) + 25 de euro.
Si ce se intampla? Ei vand repede, pentru ca dau mai ieftin decat mine. Si fac profit de 25 de euro. Iar eu nu pot vinde la pretul X+26 de euro. Iar daca vand mai ieftin, merg in pierdere.
Dar, in urma unei fuziuni, pretul cu care viitoarea societate ar iesi pe piata ar fi, sa spunem X+13 euro (s-ar imparti la doi costul certificatelor de CO2, jumatate urmand sa fie suportat din productia cu carbune, iar jumatate din productia hidro – n.red.)”, explica Sorin Boza.
Potrivit directorului CE Oltenia, Guvernul ar putea organiza o fuziune fara sa creeze probleme de concurenta, pe piata romaneasca a energiei.
„Nu este neaparat nevoie de o fuziune totala intre CE Oltenia si Hidroelectica. S-ar putea prelua doar anumite unitati de productie (din Hidroelectrica – n.red.). Daca va exista vointa politica, s-ar putea gasi o solutie…”, a mai spus Sorin Boza.
Printre altele, ca sa poata face o astfel de fuziune, Guvernul ar putea fi nevoit sa gaseasca solutia de a rascumpara actiunile pe care Fondul Proprietatea le are atat la CE Oltenia, cat si la Hidroelectrica.

Expert in Energie: E o prostie! Asa omori doua societati!
Dumitru Chisalita – presedintele Asociatiei Energia Inteligenta – a explicat pentru Ziare.com ca o eventuala fuziune ar pune pe butuci ambii producatori de energie.
„E o prostie. Pe termen lung, nu vom avea o prabusire, ci doua. E cat se poate de simplu: o gaura neagra care nu e eficientizata (cum e CE Oltenia – n.red.) va trage dupa sine si orice entitate sanatoasa din punct de vedere economic (cum e Hidroelectrica – n.red.).
Si ar mai fi ceva de spus aici: Hidroelectrica este rentabila acum si pentru ca functioneaza pe baza unor capacitati construite intr-un alt sistem, cu costuri uriase. Iar acum noi consumam acea valoare adaugata. Dar in zona investitionala, Hidroelectrica nu are mari performante. Asa ca singura sansa ca Hidroelectrica sa performeze este sa dezvolte noi capacitati de productie. Cele de acum nu vor produce la nesfarsit.
Trebuie sa ajungi, la un moment dat, intr-o etapa de reparatii si decolmatare.
Si in loc sa ne gandim la asta, ce facem? Introducem o subventie incrucisata si omoram amandoi producatorii!”, a declarat Dumitru Chisalita pentru Ziare.com.

Dumitru Chisalita, presedintele Asociatiei Energia Inteligenta. Foto: Ziare.com/Gabriel Kolbay

Expertul citat de Ziare.com sustine ca nu e nevoie ca Romania sa renunte la productia bazata pe carbune, dar ca in mod clar aceasta ar trebui restructurata.
„Carbunele nu trebuie sa dispara. Dar trebuie sa gandim un mecanism prin care productia sa fie eficientizata. Fac un studiu si constat ca o data la 3 ani nu ma descurc fara carbune! Atunci voi organiza sistemul astfel incat sa nu am doar capacitati calde (in functiune – n.red.), ci si capacitati reci (in conservare, care sunt activate doar atunci e nevoie de ele – n.red.). Poti gandi un produs in sensul asta.
Dar nu vii asa sa pui apa si carbunele la un loc numai ca sa le prabusesti pe amandoua”, a mai spus Dumitru Chisalita.
Romania nu e singura tara din regiune care nu si-ar asigura necesarul de energie fara carbune. Chiar zilele trecute, politicianul Piotr Naimski – strategul Poloniei in materie de energie – a declarat pentru Financial Times ca tara isi va obtine din carbune jumatate din necesarul de energie, pentru urmatorii 20 de ani. In plus, mai sustine Naimski, „nu e fezabil” ca Polonia sa renunte de tot la carbune pana in 2050, iar politicienii care sustin acest calndar de decarbonizare, la nivel european, „nu traiesc cu picioarele pe pamant”.
Problema in acest caz, sustine Sorin Boza, presedinte directoratului CE Oltenia, este ca Polonia si Germania au cerut deja cate 40 de milioane de euro de la UE pe care sa-i investeasca in capacitati de productie a energiei mai putin poluante decat carbunele. In timp ce autoritatile de la Bucuresti n-au facut nici macar o evaluare a sumei care i-ar trebui Romaniei pentru a trece la productie de energie mai putin poluanta.
In aceste conditii, ramane sa vedem ce solutii va gasi Guvernul pentru ca Romania sa poata continua sa produca energie din carbune sub uriasa povara a certificatelor de CO2. Daca fuziunea cu Hidroelectrica nu reuseste sau nu dureaza, romanii ar putea plati mai mult din propriile buzunare pentru a acoperi costurile impovaratoare ale productiei poluante de energie.

 

SURSA: ZIARE.COM