Motto: „Căci atunci când se ridică sus oameni de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni.” Psalmul 11

Am scris în Contributors multe articole legate de problemele energetice ale Bucureștiului și a marilor aglomerări urbane. Acestea sunt legate de problemele de mediu și de energia folosită în transporturi. În acest articol încerc o analiză a problemelor generate de energie care ar trebui să se afle în programele principalilor candidați care contează. Îi numesc în ordinea clasării într-unul din ultimile sondaje: Nicușor Dan, Cristian Popescu Piedone, Gabriela Firea și Sebastian Burduja.

Vorbe (în vant) fără un program (scris)

Dintre cei patru candidati, au site numai Nicușor Dan și Sebastian Burduja. Am căutat toate variantele de denumire de site pentru Cristian Popescu Piedone și este clar ca nu există un site dedicat candidatului. În cazul doamnei Gabriela Firea, surpriza!

Și am mai avut o surpriză neplăcută: Nicușor Dan nu are nici un program pe site-ul său. Dar în schimb, spre ghinionul său, l-am găsit pe cel de acum patru ani, căruia îi dedic un spațiu amplu în acest articol. Sigurul candidat care are o viziune și un program detaliat dezvoltării Bucureștiului este Sebastian Burduja.

Metodologia aplicată pentru realizarea acestui articol este de a căuta pe internet, după cuvinte cheie, declarații în presa a celor trei candidați fără program și a vizionării aparițiilor video.

De asemenea cred că într-un astfel de articol trebuie să avem în vedere cât de pregatiți sunt candidații în a rezolva problemele energetice ale Bucureștiului, analizând ce studii au, dacă au experiența, abilitățile și atitudinea necesare în a înțelege și a acționa spre rezultate pozitive. Mai încercăm să aflăm câte ceva despre moralitatea dumnealor deoarece degeaba ști care este rezolvarea dacă nu vrei să mergi pe drumul cel bun!

(Contra)Selecția candidaților

Doi candidați au studii la instituții occidentale recunoscute, unul în țară și terminate la timp iar asupra altuia avem mari bănuieli de fraudă.

Domnul Nicușor Dan (55) a terminat Facultatea de Matematica la Univesitatea București, masterul și doctoratul sunt tot în matematică la Univesitatea Paris XIII. Până în 2016 a fost cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Romane. Între 2016 și 2020 a fost ales deputat și din 2020 este Primarul General al Capitalei. A fondat Asociația Salvați Bucureștiul și a fondat Partidul Uniunea Salvați România din care și-a dat demisia.

Cristian Popescu Piedone (62) este cel pe care îl bănuim de fraudă școlară. Conform cv-ului și-a terminat liceul la 32 de ani (nota la bacalaureat fiind 5,35) și la 50 de ani a terminat ceva studii economice la Petroșani. Nu trebuie să uităm și „studiile la Rahova sau Jilava” fiind condamnat pentru incendiul de la Colectiv, unde au murit 64 tineri și alte 183 persoane au fost rănite. Din chelner și sef de restaurant înainte de 1989, încriindu-se în PSD, a ajuns inspector la Primăria Sectorului 6, apoi a fost ales Primar al Sectorului 4 de două ori și în 2020 a fost ales Primar al Secorului 5. Presa l-a acuzat de legături cu clanurile mafiote și că și-a obținut permisul de conducere fraudulos. A fost înscris în PSD, PC, UNPR și azi este membru al Partidului Umanist Social Liberal a lui Dan Voiculescu.

Doamna Gabriele Firea (52) a urmat Universitatea București, Facultatea de Litere, specialitatea Bibliologie și Știința Informării. După câteva cursuri postuniversitare în domeniul economic, domnia sa și-a pus pe blazon steaua supremă a politicialului: un curs la Colegiul Național de Apărare, în „domeniul securității și apărării naționale”. (Ce mi-ar place ca Emilia Șercan să-și bage nasul și prin lucrările de acolo!) Până în 2012 a lucrat în presa și comunicare, fiind realizator și prezentator de emisiuni la TVR, purtător de cuvânt la Guvern, realizator de emisiuni la Antena 1 și Antena 3 și conducând câteva publicații din trustul lui Dan Voiculescu. În 2012 a fost aleasă senator iar în 2016 a fost aleasă Primar General al Municipilui București.

Sebastian Burduja (39) are cele mai solide și cele mai aplicate studii dintre toți candidații. A terminat Științe Politice la Stanford University (2008) și două masterate în Politici Publice și Administrarea Afacerilor la Harvard University (2011) după care și-a luat Doctoratul în Economie și Afaceri Internaționale la ASE București (2019). Între 2008 și 2015 a lucrat la nivel de debutant în prestigioase instituții internationale și companii americane (Freeman Spogli Institute of Foreign Affairs, National Endowment for Democracy, Națiunile Unite – Comisia Economică pentru Europa (UNECE), Dalberg Global Development Advisors, World Bank). Întors în țară a fondat compania RISE Consortium – Romania Investment Solutions Experts. În 2016 a înființat partidul PACT (Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor) care a fuzionat ulterior cu PNL în mai 2019, devenind președintele filialei PNL Sector 1. După 2019 ocupă funcțiile de secretar de stat în Ministerul de Finanțe, Ministru al Digitalizării și Ministru al Energiei din mai 2023.

Concluzie preliminară: Singurul candidat care are legatură cu problematica energiei în marile aglomerări urbane este Sebastian Burduja. Problema este că după impiedicarea alianței PSD – PNL în candidatul comun Cătălin Cârstoiu, desemnarea lui Sebastian Burduja drept candidat al PNL îl pune într-o postură dezavantajoasă din cauza timpului rămas până la 9 iunie, data alegerilor. Evident că în aceeași situație se află și Gabriela Firea care totuși are avantajul notorietații deoarece a deținut între 2016 – 2020 funcția de primar al capitelei dar și a dezavantajului că pentru această perioadă bilanțul mandatului său este negativ.

Problematica energiei în marile aglomerări urbane

Cea mai mare problemă a Bucureștiului (și nu numai) este asigurarea energiei termice. Despre SACET-ul bucureștean (sistemul de alimentare centralizată cu agent termic) am scris prima dată pe vremea doamnei Firea, explicând că este singura soluție de asigurare a energiei termice în marile aglomerări urbane. Am venit cu argumente și apărând cogenerarea în octombie 2020, arătând că Bucureștiul se află în sărăcie energetică și că trebuie să își regândească mixul de producție (și mai greu cel de consum) de energie. Sumarizez: 34% din energia consumată este reprezentată de energia termică, 65% din bucureșteni sunt legati la SACET, 17% din bucureșteni se încălzesc încă cu sobe în care se bagă lemne, cărbune sau orice material combustibil la care adaugam 19% care se încălzesc cu centrale termice individuale pe gaze. Sobele și centralele termice individuale contribuie semnificativ la poluarea excesivă din capitală. De asemenea, Bucureștiul nu își poate asigura necesarul de consum de energie electrică. Mai adăugăm plusul de consum de energie electrică necesar pentru viitorul transportului urban ce va fi electric și despre care am scris că există și alte soluții ecologice. SACET-ul bucureștean fiind compus din două companii, producția ce aparține de Ministerul Energiei (Elcen SA) și Termoenergetica SA ce aparține de Primăria Generală este colapsat de cațiva ani din cauza organizării și subfinanțării nu poate să aibă decat un singur viitor: unirea celor două companii.

De patru ani, imediat după alegerea lui Nicușor Dan, am deschis dezbaterea despre cum ar putea fi rezolvată problema energetică. Primul articol a fost despre valorificarea energetică a gunoiului ce se înscrie în bunele practici ale economiei circulare. În rezumat: Bucureștiul generează peste un milion de tone de gunoi anual și o mare parte din acesta este format din, sau se poate transforma în deșeuri municipale solide care au un potențial energetic mare ce poate fi folosit în generarea de energie electrică și termică prin gazeificare fără a genera poluare, existând exemple în toată Europa. Amintesc că România se află în procedură de infrigement pe problema gestionării deșeurilor.

Altă concluzie preliminară: viitorul primar trebuie să aibă un program clar în rezolvarea problemelor energetice deoarece sărăcia energetică generază boli și nebunie.

Ce ne zic candidații

Cristian Popescu Piedone are un singur messaj video bașcălios: „Vă dau borcane cu apă caldă cât mai e Nicușor”. Atat! Nu cred că bucureșteanului merită să i se servească astfel de glume de prost gust fără a i se explica rezolvarea problemei.

Cu doamna Gabriela Firea lucrurile sunt clare: subfinanțarea RADET-ului de-a lungul anilor a creat datorii către Elcen de aproape 4 miliarde de lei, fapt care a dus ca sub mandatul său ambele companii să intre în insolvență și mai apoi RADET în faliment (2019). Poate promite orice deoarece nimeni nu o va mai crede. În mandatul 2016 – 2020 „nu au existat soluții pentru termoficare, existând un lung șir de tergiversari, incoerențe, sfidări ale legii insolvenței, manipulări ale opiniei publice, ceea ce a blocat procesul de reorganizare a celor două companii și implicit reabilitarea sistemului de termoficare”. Este deajuns să amintim că pierderile de agent termic s-au dublat între 2016 – 2020.

Nicușor Dan, care acum patru ani a avut un program clar și bine structurat, azi doar explică cum a scos bucureșteanul din necaz, înlocuind țevi și construind noi centrale termice. Ghinionul domniei sale este că acum 4 ani, la începerea actualului mandat, și-a publicat un program pe care putem să-l analizăm. (Chiar vă rog să-l deschideți la pagina 20 pentru a îi vedea „realizările”.)

Capitolul 6 se numeste „Termoficare – de la faliment la încălzire eficientă”. Rezum pentru dumneavastră: Recunoaște datoria de 1 miliard de euro a RADET către Elcen SA, spune că fuziunea Termoenergetica cu Elcenul este soluția, că trebuie accesate fonduri europene, că vrea să înlocuiască 300 km de conducte din circuitul primar, că va automatiza toate punctele termice, că va investi în eficiența energetică a sistemului de termoficare și că va atrage noi clienți în sistem.

La inceputul mandatului său, Termoenergetica datora 250 milioane de lei Elcen SA. Astăzi datoria este de peste un miliard de lei, ambele companii afându-se în pragul falimentului ca la începerea mandatului doamnei Firea. Fuziunea nu a facut-o, nici măcar nu i-a răspuns la telefon Ministrului Energiei Sebastian Burduja (când nu erau contracandidați) pentru a iniția această fuziune agreată de Guvernul Ciolacu prin memorandum. De fonduri europene, nici vorbă, nu a accesat nici un ban, nici măcar din foduri naționale. Proiectele de înlocuire de trasee de circuit primar sunt demarate de pe vremea doamnei Firea. Se laudă că ar fi înlocuit 110 km de traseu primar. Din conductele înlocuite pe programul POIM de 106 km (început tot de doamna Firea) nu au fost puse în funcțiune decât 7,5 Km. Adăugăm încă 100 de km realizați din alte surse de finanțare și acceptăm cei 110 km din laude, ceea ce reprezintă doar o treime din ceea ce a promis.

Punctele termice și eficiența energetică sunt la fel din motivul perpetuu: subfinanțarea. Deranjant este că se laudă cu o ne-realizrare, domnia sa scriind „am construit o centrală termică în Zona Titan”. Respectiva „centrală” este provizorie și nu este altceva decat un ansamblu de utilaje modulare și tranziente închiriate de la compania Energofor Bacau și instalate pe terenul Titan Power, companie ce aparține de Ministerul Energiei.   

Și mai adaugă: „Este planificată achiziția altor 20 de mini-centrale până la sfârșitul anului 2024.” Procedura este începută încă din 2022, conform documentelor de pe siteul Primăriei Generale. Cum este posibil ca să dureze mai mult de doi ani achiziția a niște containere în care sunt băgate niște încălzitoare de apă? Vor fi gata sub alt mandat!

Deranjante sunt și acuzațiile de legături cu Rusia. Dacă nu l-aș bănui pe Nicușor Dan de autism, aș fi scris „Partida rusă din București” pe modelul seriei de articole (patru la numar) „Partida rusă din energie”. Daca facem o analiză comparativ istorică, evaluând regresul sistemului ce alimentează Bucureștiul cu energie termică, am putea bănui existența unor „omuleți verzi” infiltrați (articole legate de subiect aici și aici) în aparatul Primăriei care au sabotat orice intenție a companiei proprii Termoenergetica de a se dezvolta, un fel de asasini energetici pe care îi putem bănui și de trădare și prostie.

În transporturi, alt mare consumator de energie și mare poluator, domnul Nicușor Dan ne promitea la pagina 10 din programul de acum patru ani:

Metroul de suprafață deja este trecut la capitolul „a fost o naivitate”. Două parcări „park and ride” au fost făcute pe vremea doamnei Firea rămase mizerabile și goale și a treia a fost făcută pe bani europeni de Primarul Băluță de la Sectorul 4. Noi trasee de troleibuz sau tramvai nu au apărut ci doar s-au degradat liniile existente de tramvai. Semaforizarea inteligentă am văzut-o când a fost închis Podul Grand pentru 6 luni de iarnă. În Sectorul 6 cei care doreau la ora 6.00 să treacă în Sectorui 1, au constatat că timpul petrecut în mașină s-a mărit cu minim 30 de minute.

Iar pentru mediu chiar nu avem ce spune.

Poluarea a crescut. Parcuri noi au fost facute de primăriile de sector. Gunoaie vedem peste tot: pe stradă, pe locurile virane … (Să ne amintim de criza gunoiului din Sectorul 1.) Am spus că cea mai simplă cale de eliminare a acestora este transformarea în deșeuri municipale solide și apoi în energie. Domnul Dan nu cunoaște cele mai simple noțiuni despre economia circulară, cu toate că a promis încurajarea acesteia. Cele mai mari pierderi sunt pierderile energetice. Nicușor Dan ne promitea iar o acțiune la care nu avea nici o competență: reabilitarea termică clădirilor private. Nici măcar una din clădirile deținute de PMB nu a fost reabilitată în patru ani de mandat. Ne mai promitea că va extinde rețeaua de alimentare a automobilelor electrice. Un cunoscut mi-a relatat că cele 100 de autobuze electrice cumpărate (licitatia a fost demarată tot de doamna Firea) nu au unde să se încarce, 80 din acestea se degradează stând în autobaza Bujoreni. (informația nu e confirmată, dar sursa mea este de încredere)

Despre Sebastian Burduja am spus că este singurul cu un program pentru București. A scris și o carte cu viziunea sa despre dezvoltarea metropolitană pentru următorii ani. (am cumpărat-o)

Pentru energia din București (pag. 67 din carte) deja domnia sa a făcut câțiva pași din calitatea pe care o deține azi, cea de Ministru al Energiei. Burduja enumeră acțiuni pentru salvarea termoenergiei bucureștene.

În privinta unificarii Termoenergetica cu Elcen, s-a semnat în ianuarie 2024 un memorandum la Guvern la care Nicușor Dan nici după cinci luni nu a răspuns. De asemenea a lansat studiile de fezabilitate pentru racordarea directă a Elcen SA la Transgaz, racodarea celor patru centrale neînsemnând altceva decât câteva sute de metri de conductă, ceea ce ar duce la reducerea prețului gazului folosit cu aproximativ 30% și implicit reducerea prețului gigacaloriei. Zilele viitoare, Ministerul Energiei va lansa un apel din Fondul de Modernizare pentru centralele de cogenerare (producție de energie electrică și termică) în care două CET-uri ale Elcen (Grozavești și Progresul) vor fi modernizate. De asemenea, în vizita din luna februarie din Statele Unite, Sebastian Burduja l-a secondat pe directorul Elcen, Claudiu Crețu, în semnarea unui acord care prevede realizarea primului studiu de fezabilitate cu scopul folosirii energiei geotermale în SACET-ul bucureștean. Punctul cinci a lui Burduja este realizarea de proiecte pentru modernizarea rețelelor de termoficare și aplicarea pentru fondurile europene sau naționale. Apelul există dar Primăria Generală nu a scris nici un proiect, deci nu există nici o aplicație, în situația în care peste 50% din locuințele românești legate la SACET sunt în București. Al șaselea punct se referă la potențiale capacități de producție de energie regenerabilă locate la periferie.

Cele două pagini si jumate și șase puncte reprezintă un program destul de „subțire”, dar în comparație cu ceilalți trei contracandidați programul său este cel mai bun. Deranjant pentru mine este faptul că nu a fost analizat mixul energetic primar al Bucureștiului și abordarea unei noi arhitecturi a sistemului energetic al acestei mari aglomerări urbane care să cuprindă consumul de gaze, de energie electrică, de carburanți și faptul că nu sunt luați în considerare prosumatorii.

Poluarea și protecția mediului sunt mult mai prezente, fiindu-le dedicate multe paragrafe din diversele capitole, punându-se accentul pe reducerea poluării din transporturi (pag. 78) și crearea de noi spatii verzi și cel mai important aspect fiind respectarea legislatiei în privința poluării, menținerea curățeniei și gestionarea gunoaielor.

Concluzia finală este: singurul candidat deschis la dezbatere și cu un program coerent și fezabil, dar pe care eu îl consider incomplet, este Sebastian Burduja, restul candidaților având o abordare neserioasă a problematicii energiei din București.