România adesea este luată pe nepregătite fie de vreme, fie de vremuri. Pentru ca încă o dată să nu dăm vina pe alții, la nivelul UE a apărut un program de pregătire a unui program: ”Pregătit pentru 55” are scopul să pregătească ”Fit for 55”.

Pachetul UE „Pregătiți pentru 55” conține 8 direcții obligatorii pentru reducerea emisiilore nete de gaze cu effect de seră în sectorul mobilității: Obligațiile privind standardele privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete, Dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, Obligativitatea folosirii de combustibilii de aviație durabili, Obligativitatea folosirii de combustibili mai ecologici în transportul maritim, Impunerea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon, instituirea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (prin care vor trebui să fie achiziționate certificate de emisii pentru transportul rutier), Impozitarea suplimentară a produselor energetice și prin Creșterea ponderii biocombustibililor în combustibilii folosiți în transporturi.

Industria petrolului trebuie să se adapteze rapid la a furniza energie în domeniul viitorului transportului care să respecte legile de după anul 2035.

La nivelul Europei există în prezent:

• 246,3 de milioane de autoturisme.
• 28,7 milioane de dube.
• 6,2 milioane de camioane.
• 684 de mii de autobuze.

După 2035, se vor adăuga anual 12-15 milioane de vehicule cu ”zero emisii de carbon”. Acestea nu vor folosi carburant, ci electricitate sau hidrogen. În 2036, vor fi aproape 30 de milioane de astfel de vehicule practic noi în UE. În 2037, vor fi vreo 45 de milioane (pe lângă cele vândute pre-2035). În același timp, va scădea numărul celor pe carburant, pe măsură ce vor fi reciclate.

Accelerarea instalării infrastructurii pentru reîncărcarea sau realimentarea cu combustibili alternativi a vehiculelor și de a oferi surse alternative de alimentare cu energie pentru navele aflate în port și aeronavele staționare.

Se stabilește obligația ca fiecare stat să aibă o infrastructură rutieră de alimentare astfel:

1. stații electrice la fiecare 60 km pe drumurile principale:
   1. până în 2025 pentru mașini cu masa până în 3,5 t
   1. până în 2030 pentru mașini cu masa peste 3,5 t
2. stații de hydrogen la fiecare 200 km pe drumurile principale.
3. stații LNG pe drumurile principale:

Până în 2030 fiecare port trebuie să aibă o stație proprie de producere a energiei electrice și care să alimenteze obligatorie cu energie electrică navele de la mal (cel puțin 90% din navele containere).

Până în 2025 este obligatorie alimentarea exclusivă cu energie electrică a aeronavelor aflate la terminal și până în 2030 aeronavele care nu sunt conectate la terminal.

Situația din România

În România există o singură stație publică pentru GNCV și 1.161 stații de încărcare a mașinilor electrice. Nici o stație pentru încărcarea mașinilor pe hydrogen sau GNL Nici o stație pentru producerea energiei electrice și care să alimenteze obligatorie cu energie electrică navele de la mal si nici o statie de alimentare exclusivă cu energie electrică a aeronavelor aflate la terminal.

România ar urma să aibă în următorii cinci ani aproximativ 30.000 de stații de încărcare a mașinilor electrice, conform declarațiilor Ministrului Mediului, dar și cca. 430 de stații de încărcare a mașinilor pe hydrogen și cca 50 de stații de LNG!!!

Pentru a vizualiza situația reală din România vom face o trecere asupra istoriei unui combustibil mai puțin poluant și mai ieftin care sa dezvoltat în Europa începând cu anul 2000 – GNCV(Gaz Natural Comprimat pentru Vehicule). Pe site-ul http://cngeurope.com sunt înregistrate 3049 stații de alimentare cu GNC din Europa. Cele mai multe stații de alimentare aparțin țărilor precum Italia (1046 stații) și Germania (921 stații). Numărul total al autovehiculelor pe GNC înregistrate în Europa este de aproximativ 1,9 milioane. România era, până în urmă cu 5 ani, singura țară din UE care nu deținea stații publice de alimentare pentru mașinile care merg pe gaz natural comprimat. Prima stație GNC din România este deschisă de către Antares Group pe drumul European E 81 A în Râmnicu Vâlcea.

Prețul gazului natural comprimat în România este 3.29 lei/kg, aproximativ 0.74 EURO/kg. Astfel, dacă o mașină consumă 6 kg gaz/100 km, prețul va fi de 19,74 ron/100 km. O mașină alimentată cu gaz natural comprimat are o autonomie de până la 500 km și este în medie cu 50% mai economică.

Să înțelegem istoria lucrurilor în România:

• România este a doua cea mai mare țară producătoare de gaze din UE și are o singură stație publică de GNCV,
• Codul Tehnic al GNCV în România a fost aprobat în anul 2005, iar în 18 ani am realizat  o singură stație publică de GNCV,

și aruncăm aiuristic public că vom avea 30.000 de stații de energie electrică în 5 ani, cu o putere instalată de peste 1.500.000 kW, în condițiile în care pentru un amărât de branșament casnic de 5 kW aștepți doi ani să se construiască.

Combustibilii de aviație durabili

Propunerea ReFuelEU în domeniul aviației este ca până în 2030 6% din combustibili să fie de tip combustibili durabili și în anul 2050, 63% din combustibili să fie de tip combustibili durabili.

Situația din România

În momentul de față toată producția de combustibil pentru aviație este bazată pe obținerea kerosenului, care este produs în România. Chiar dacă există obligația ca începând cu anul:

–         2025, 2% din combustibilul folosit în aviație să fie de tip ”Biofuel” – obținut din plante industriale si furaje, urmând să ajungă la un nivel de 28% în anul 2050

–        2030, 1% din combustibilul folosit în aviație să fie de tip ”E-fuels” –  hidrogenul, urmând să ajungă la un nivel de 35% în anul 2050,

nu există la ora actuală nici o instalașie care să producă combustibil bio pentru avioane.

Toate acestea în condițiile în care se așteaptă ca activitatea transportului aerian să se tripleze în perioada 2020 – 2050, adică consumul de combustibil va crește cu 260%.

La nivel public nu am găsit programe, proiecte declarații la nivelul operatorilor de transport aerian care acționează în România privind alinierea la aceste obiective.

Combustibili mai ecologici în transportul maritim

Obiectivul propunerii privind utilizarea combustibililor regenerabili și cu emisii scăzute de carbon în transportul maritim (FuelEU în domeniul maritim) este de a reduce intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de energia utilizată la bordul navelor cu până la 75% până în 2050, prin promovarea utilizării de către nave a combustibililor mai ecologici.

Situația din România

Combustibilii folosiți în transportul pe apă este bazat pe combustibili fosili.

La nivel public nu am găsit programe, proiecte declarații la nivelul operatorilor de transport pe apă care acționează în România privind alinierea la aceste obiective.