Contextul apariției pachetului legislativ „Fit for 55”

Conducem mașina – benzină sau diesel – poluăm. Aruncăm deșeuri din plastic pe unde se nimerește, poluăm. Folosim utilaje agricole în ferme, poluăm. Iar asta doar la nivel de individ sau de gospodărie, fără a mai pune la socoteală marii poluatori – fabrici, diverse unități de producție, mine, etc. Nu este de mirare că mediul este sufocat: cifrele sunt colosale (și înspăimântătoare!), după cum ne prezintă Agenția Europeană de Mediu:

-90% din emisiile de amoniac și 80% din emisiile de metan provin din activități agricole
-60% din oxizii de sulf vin din producția și distribuția de energie
-40% din emisiile de oxizi de azot provin din transportul rutier

Acestora li se adaugă numeroasele fenomene naturale (inclusiv erupțiile vulcanice și furtunile de nisip), care eliberează în atmosferă poluanți ai aerului, dar și întreprinderile, clădirile publice și gospodăriile, care contribuie cu jumătate din emisiile de monoxid de carbon.

Factorii de decizie la nivel european s-au simțit obligați să ia măsuri. Primul pas a fost stabilirea legislației în baza căreia să se acționeze. Astfel, după dezbateri, Comisia Europeană a anunţat cadrul legislativ menit să ajute în combaterea schimbărilor climatice: pachetul „Fit for 55”. Acesta este conceput să conducă la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 55% până în 2030 şi la neutralitate în materie de carbon până în 2050.

Pachetul de propuneri prevede politici publice europene în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate. „Actuala economie bazată pe combustibili fosili și-a atins limitele. Trebuie să mergem către un nou model, unul care este alimentat de inovație, energie nepoluantă și economie circulară. De aceea ne-am propus ca obiectivul nostru climatic să nu fie numai o aspirație politică, ci și să aibă o aplicabilitate juridică”, a declarat, în cadrul lansării acestui pachet legislativ, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

Cele mai importante prevederi din „Fit for 55”:

• reducerea la zero a emisiilor de CO2 ale autovehiculelor noi din Uniunea Europeană începând cu anul 2035. Acest lucru ar însemna de facto interzicerea vânzării de noi automobile pe benzină şi motorină începând cu acea dată.
• impozitarea combustibilului pentru avioane
• taxarea emisiilor pentru transportul maritim
• instituirea unui așa-numit tarif la frontieră pentru carbon, care ar impune producătorilor din afara UE să plătească mai mult pentru importul de materiale precum oțelul și betonul

Comisia Europeană dorește, în același timp, ca statele membre să renoveze mai rapid clădirile care nu sunt considerate eficiente din punct de vedere energetic

Maşinile electrice, unul dintre pilonii “Fit for 55”

Odată cu prevederile menționate în noul pachet legislativ, Europa se apropie de finalul epocii maşinilor care folosesc combustibili fosili. Comisia Europeană vrea elimine emisiile de dioxid de carbon. Aici intră în scena vehiculele electrice, care, spun mulți experți în mediu, sunt singurele care corespond planurilor viitorului.

Uniunea Europeană a impus deja marilor producători din industria auto reducerea emisiilor de CO2 până la 95 de grame pe kilometru, urmând ca până în 2035 emisiile să se ajungă la 0 grame. Cifrele susțin această decizie. În țările UE s-au înmatriculat peste 500.000 de mașini full-electrice anul trecut, fiind un nou record, 2.800 dintre acestea intrând în România, arată datele Asociației Europene a Producătorilor de Automobile. Pe piața locală au scăzut cu 22% înmatriculările de mașini noi diesel și cu 39% cele pe benzină, dar au fost în Europa piețe unde diesel-ul a scăzut chiar și cu 60%.

Per total, în 2020, motorina a avut 28% din piața mașinilor noi, iar benzina, 47%, electricele și hibridele crescând uimitor în anul greu al pandemiei. Au fost mai multe țări în care vânzările de mașini 100% electrice au crescut de peste trei ori, cea mai mare creștere fiind în Slovenia: de la 186, la peste 1.600.

În țările UE au scăzut drastic înmatriculările de mașini pe benzină, de la 7,5 milioane în 2019, la 4,7 milioane anul trecut, iar în România scăderea a fost de la 107.000, la 66.000, adică 39%. Două piețe europene au avut cele mai dure scăderi, de peste 45%: Croația și Ungaria. Cipru a avut declinul cel mai mic: 17%.

La mașini diesel, piața totală a scăzut de la 4 milioane de unități, la 2,7 milioane, în timp ce România a avut un declin de 22%, până la 33.000 unități.

Clădrile eficiente energetic, un alt punct important al proiectului “Fit for 55”

Pentru a fi atins obiectivul – reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 – este nevoie de o schimbare şi la nivelul clădirilor. Potrivit datelor citate de experții Comisiei Europene, nu mai puţin de trei sferturi dintre clădirile europene sunt ineficiente din punct de vedere energetic. Ele sunt responsabile de o treime din emisiile de dioxid de carbon ale blocului european.

Statele membre ale UE vor fi nevoite să demareze lucrări de renovare şi modernizare extrem de scumpe pentru clădirile din sectorul public, iar în sectorul privat se pot confrunta cu reacţiile negative ale oamenilor, proprietari sau chiriaşi, care vor trebui să achite facturi mult mai mari la căldură. Așadar, potrivit datelor trecute în pachetul „Fit for 55”, ţinta în ceea ce priveşte eficienţa energetică a clădirilor este de a ajunge de la 32%, cât este în prezent, la 37% şi să se dubleze obligațiile anuale de economie de energie ale țărilor membre, care vor crește de la 0.8% la 1,5% (țările din spațiul comunitar vor trebui să își reducă consumul cu acea valoare în fiecare an).

„Pachetul nostru este o combinație între reducerile de emisii și măsurile de protejare a naturii. De asemenea, punem locurile de muncă și echilibrul social în centrul transformării. Asta arată valoarea pe care o va genera această tranziție și felul în care investițiile publice și private pot să facă din aceasta o realitate. Nu trebuie să uităm că o treime din planul Next Generation EU va susține proiecte ecologice și durabile în întreaga Europă”, a precizat Ursula von der Leyen.

Însă această categorie – ce a clădirilor eficiente energetic – a iscat mai multe reacţii, state precum Polonia spunând că vor fi afectate tocmai cele mai sărace gospodării.

“Ceea ce Comisia Europeană denunță drept “Fit for 55” este, de fapt, nepotrivit pentru planeta noastră și nedrept pentru societate. Fără o politică eficientă de îndepărtare a combustibililor fosili, această industrie va trece costurile de emisie pentru clădiri și transporturi în cârca cetățenilor, făcând, în același timp, profituri imense”, a declarat Barbara Mariani, reprezentant politici climatice, în cadrul Biroului European de Mediu.

Însă, Comisia Europeană a precizat că din veniturile suplimentare astfel generate se va constitui un fond, 50% din încasări fiind destinate susţinerii categoriilor vulnerabile.

„O parte din veniturile generate de tranzacţiile cu emisii din domeniul transportului rutier şi al clădirilor ar putea fi plasate într-un fond special, astfel încât statele membre să poată folosi aceste fonduri pentru a-şi susţine cetăţenii vulnerabili în această tranziţie“, a declarat Frans Timmermans, vicepreşedinte exe­cutiv al Comisiei Europene, citat de Euractiv.

Ce alte lucruri se schimbă

În cadrul “Fit for 55”, fost anunţat un mecanism, tot legat de emisiile de carbon, pentru ajustarea la graniţă a preţului produselor din statele care nu au o asfel de legislaţie de mediu. Mecasnimul este văzut ca o măsură pentru sprijinirea industriilor euorpene, cele mai afectate de evoluţia preţurilor emisiilor de CO2 fiind industria cimentului, a îngrăşămintelor, oţelului, dar şi a energiei.

Clasificarea energiei regenerabile ar putea fi şi ea schimbată. Activiştii de mediu sunt preocupaţi că acest lucru ar putea deschide calea gazului în lista combustibililor cu impact de mediu redus, mai notează Euractiv.

Taxarea produselor petroliere va fi modificată la rândul său, odată cu lansarea acestui pachet  de prevederi. Mai departe, industria auto s-ar putea schimba din temelii în contextul în care emisiile trebuie să scadă cu 90%, în cazul noilor modele, până în 2030. Măsura echivalează cu o interzicere a motorului cu combustie, cred unii specialşti, citați de Euractiv.

Aviaţia va fi şi ea afectată în contextul în care la nivelul anului 2050, un procent de 63% din combustibil trebuie să fie din surse sustenabile. Acum, procentul este mai mic de 1%. Iar în zona de transporturi maritime, provocarea va proveni din necesitatea navelor de tancuri de combustibil mult mai mari pentru a parcurge aceeaşi distanţă cu combustibil verde.