Cum aflăm cât curent am consumat

Consumul nostru de curent este măsurat cu un contor pe care ni-l montează la intrarea în locuință distribuitorul de energie electrică.

• Află aici ce este distribuitorul de energie electrică și de ce avem nevoie de el

Există mai multe tipuri de contoare. Iar unele dintre ele sunt complexe și au funcții diverse.

Dar dintre toate, însă, pe noi, consumatorii casnici, cel mai mult ne interesează măsurarea cantității de curent, numită de specialiști ”energie electrică activă”.

De regulă, de citirea contorului se ocupă distribuitorul. Dar putem și noi să citim contorul, ca să verificăm dacă e corect consumul pe care acesta ni-l măsoară.

Iată de unde să începem:

• contoarele vechi, electro-mecanice, au un afișaj care amintește puțin de al unui apometru. Consumul nostru, măsurat în kWh, e indicat de un număr cu mai multe cifre încadrat într-un chenar. Pe măsură ce consumă curent, acel numărul de kWh crește. Așa că dacă citim contorul regulat – să spunem la aceeași dată din luni succesive – aflăm câți kWh am consumat. De regulă, nu se ține cont de cifra încadrată în roșu, în chenar.

• contoarele electronice (la acest moment, cele mai răspândite în casele noastre) afișează mai multe tipuri de informații. Aceste informații pot fi diferențiate între ele pentru că apar însoțite de un cod.

• La fel se întâmplă și la contoarele smart, care comunică în permanență cu dispeceratul distribuitorului de energie electrică și cu ajutorul căruia putem afla în timp real cât consum.

E – Distribuție Muntenia (distribuitorul care deservește și Bucureștiul) spre exemplu, a publicat și un scurt ghid video prin care îi învață pe consumatori să citească aceste contoare.

În concluzie, cu un minim de informații și instruire, putem afla de la contor câtă energie activă am consumat.

Dar ca să fim siguri că nu greșim, cel mai bine ar fi să-l întrebăm mai întâi pe distribuitorul din zona noastră – telefonic sau via email – cum se citește contorul pe care ni l-a instalat.

E dreptul nostru să facem citiri de verificare, așa că distribuitorul n-ar avea niciun motiv să nu ne ajute să înțelegem cum să procedăm.

Ce plătim, de fapt, atunci când ne achităm factura la curent

Președintele Asociaței Energia Inteligentă, Dumitru Chisaliță a explicat pe larg pentru SpotMedia.ro că în factură regăsim următoarele componente:

• energia electrică activă (reprezintă între 48% și 52% din valoarea facturii)

• tariful de transport (circa 3% din valoarea facturii). Îl plătim către furnizor, dar banii ajung la Transelectrica SA, care asigură transportul energiei de la producător către distribuitor)

• tariful de distribuție (circa 28% din valoarea facturii). Noi i-l achităm tot furnizorului, dar banii ajung la unul dintre cei 8 distribuitori din România, care aduc energia electrică de la transportator până la locuința consumatorului casnic

• tariful de serviciu de sistem (circa 2% din valoarea facturii) se plătește pentru operațiuni de echilibrare necesare pe piața energiei electrice
• taxa de cogenerare (circa 3% din valoarea facturii). O plătim toți, de ani buni, pentru a susține construcția de centrale electrice de termoficare de înaltă performanță. Centralele nu s-au construit și momentan nici perspective certe nu există că se vor face. ANRE a majorat taxa cu 40% și ulterior a diminuat-o. Dar vom continua să o achităm, fie că vrem, fie că nu.

• certificatele verzi (circa 10% din factură). Sunt bani prin care încurajăm producția de energie verde. Interesant este că, de-a lungul anilor, zeci de mari fabrici și combinate au fost scutite de plata certificatelor verzi. Dar nu și consumatorii casnici.

• În plus, unii dintre furnizori au început să le perceapă consumatorilor casnici un tarif numit ”abonament zilnic” și care poate crește valoarea facturii cu pana la 10%. Acești bani nu sunt – din punct de vedere al legii – nici taxă, nici asigurare. Sunt doar bani pe care furnizorul îi percepe pe o piata libera
• Accize (1% din valoarea facturii ) Accizele sunt impozite care se percep, în general, pentru produse și servicii de lux sau pentru produse asociate cu viciul (alcool și tutun – n.red.). Deși energia electrică nu ține nici de lux, nici de viciu, cu toate astea ea este accizată (la fel și benzina, care de asemenea e un bun necesar).

• Taxa pe valoare adăugată (TVA) are scopul de a aduce bani la buget. În România, cuantumul TVA variază în funcție de produsul sau serviciul impozitat. Pentru energie, TVA are valoarea de 19%. Asta înseamnă că la valoarea facturii (formată din energie activă, tarife de transport, distribuție și servicii de sistem, taxă de cogenerare, certificate verzi și acciză) se mai aplică o majorare de 19%.

• E o gândire greșită, susține președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisaliță. Motivul: acciza e tot o formă de taxare, așa că ei n-ar trebui să i se mai aplice nicio taxă. Nici măcar TVA. Dar, mai spune expertul consultat de SpotMedia.ro – în ciuda numeroaselor sesizări din ultimii ani, nimeni n-a modificat sistemul de aplicare a unei ”taxe pe o altă taxă”. Așa că momentan – deși înțelegem că e greșit – nu avem altă soluție decât să achităm aceste biruri.

În materialul video următor, președintelele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisaliță, explică pe larg – cu mult mai multe detalii – toate chestiunile care țin de contorizare și elemente ale facturii:

Dintre toate componentele facturii, noi, consumatorii casnici, putem influența momentan una singura: valoarea energiei active. Nu e puțin lucru, de vreme ce aceasta reprezintă circa jumătate din valoarea totală a facturii.

Cum să facem ca această componentă să nu coste atât de mult și în funcție de ce să ne selectăm furnizorii cu care vrem să încheiem contract de la 1 ianuarie 2021 încolo vă spunem pe larg în episodul următor din campania ”Preț corect la energie electrică” desfășurată de SpotMedia.ro, în parteneriat cu Asociația Energia Inteligentă.