Analiza termo-energetică a unei clădiri scoate în evidență pierderile de energie prin pereți și ferestre și ne permite să luăm măsuri pentru înlăturarea acestei situații.

În figura 1 se prezintă calculele efectuate pentru casa studiată, plecând de la caracteristicile termotehnice ale materialelor folosite, vechimea acestora, dimensiunea și grosimea elementelor de construcție și a anvelopei și calculele pentru carcteristicile geometrice ale casei studiate și condițiile termotehnice minime pentru trei situații de referință: casa optimă igienico sanitară, casa optimă termoenergetică și casa în care consumul de energie este normat.

Fig.1. Ponderea pierderilor de energie intre diversele elemente ale cladirii studiate

In fig 1 se poate observa care sunt pierderile, energetice si valorice, depistate pentru diversele componente sau parti ale unei faţade a clădirii studiate, din care putem concluziona: suprafeţele vitrate sunt importante „consumatoare” de energie, pierderile prin aceste tipuri de elemente crescând mult cu suprafaţa; grinda neizolată de asemenea este un important „consumator” de energie, chiar dacă suprafaţa  acesteia este mică (6 mp).

În urma calculelor efectuate se constantă că pierderile cele mai mari se înregistrează prin placa peste subsolul neîncălzit cca. 38%. Aceasta se datorează suprafeţei mari a acestei părţi a construcţiei, parte total neizolată, precum şi a faptului că subsolul este îngropat doar în partea nordică, partea vestică și estică fiind doar parțial îngropată, iar partea sudică complet în contact cu aerul.

Fig. 2 Economia de energie între casa studiată și diversele situații teoretice posibile

               Casa studiată se găseşte din punct de vedere al consumului de energie peste nivelul casei termo energetice, având un consum cu 58% mai mare decât consumul de energie al unei case energetice şi la un nivel de 46% mai mare decât în cazul casei igienico-sanitară.

               Se poate aprecia ca la realizarea acestei case nu s-au respectat  normele de proiectare termotehnică, suprafețe importante nefiind izolate, cu consecinţe importante asupra pierderii de energie. Plecând de la costul mediu al gazelor naturale și energie electrică s-a determinat comparativ casa studiată și casele de referinţă (teoretic optimă igienico sanitară, optima termoenergetica şi cea cu consum normat). În fig 2 se observă pierderea importantă de energie a casei studiate faţă de casele de referinţă considerate.

               Acest exemplu, arată importanţa limitată acordată în prezent proiectării termotehnice a clădirii şi mai ales a lucrărilor de verificare şi avizare a proiectelor de organele administraţiei locale .

Fig. 3 Pierderile bănești pe elemenetele de construcție a unei case

În urma analizei termo-energetice s-au realizat următoarele măsuri de creştere a nivelului de izolare al clădirii:

– izolarea planşeului peste subsolul neîncălzit

– izolarea grinzii de beton armat

Fig.4. Economiile realizate între casa studiată, casele teoretice optime și cea reabilitată sub aspectul costului de energie per an

Izolarea corespunzătoare a locuinţei determină reducerii ale costurilor anuale cu energia de până la 40% şi asigurarea unor condiţii de igienico-sanitare optime desfăşurării vieţii în interiorul acestei locuinţe. Alături de economia realizată reducerea emisiilor de CO2 este considerabilă, contribuindu-se astfel la protejarea mediului înconjurător și cel mai important este că această investiție în eficiență energetică stopează ”aruncarea banilor pe fereastră”, se recuperează costurile în 4,31 ani și ulterior vor produce ”venituri” pentru proprietarul casei.