Majoritatea covârşitoare a românilor declară că susţine măsurile luate de autorităţile statului pentru a limita răspândirea noului virus şi a combate efectele negative asupra economiei, conform ultimului sondaj INSCOP Research realizat în parteneriat cu Verifield şi cotidianul Adevărul, în perioada 16-19 martie 2020, intitulat „Percepţiei populaţiei cu privire la epidemia COVID -19 în România”.

În contextul în care începând de luni, 16 martie 2020, a fost decretată starea de urgenţă pe teritoriul României, respondenţii au fost întrebaţi dacă intenţionează să respecte măsurile luate de autorităţile statului în această perioadă.  Au răspuns afirmativ 98,3% şi doar 1,4% negativ. 0,3% nu ştiu sau nu răspund.    

Remus Ştefureac, director INSCOP Research a declarat că „rezultatele sondajului de opinie arată că românii, în marea lor majoritate, manifestă, cel puţin la nivelul declaraţiilor, o atitudine raţională, de acceptare a măsurilor luate de autorităţi pentru combaterea epidemiei de coronavirus, pe un fond de incertitudine şi vulnerabilitate evidente atât la nivel naţional, cât şi global. Rata de 98% a celor care declară că intenţionează să respecte măsurile luate pe perioada stării de urgenţă indică fricile profunde instalate în societate, o înţelegere corectă din partea populaţiei a gravităţii situaţiei, cât şi faptul că mecanismele instituţionale de acţiune ale statului în situaţii de criză excepţională încep să îşi producă, pe moment, efectul pentru care au fost prevăzute în Constituţie şi în legile ţării.  

Pe de altă parte, sigur nu excludem nici disonanţa care apare uneori între ceea ce declară oamenii şi comportamentul lor efectiv. De aceea, este esenţial ca nivelul declarativ măsurat de sondajul de opinie să fie dublat corespunzător şi riguros prin fapte. Însă procentul copleşitor al populaţiei care declară că rezonează pozitiv la măsurile autorităţilor arată că o mare parte aromânilor reacţionează aşa cum trebuie în această situaţie de criză fără precedent. Cei care încă nu fac încă acest lucru şi nu respectă recomandările autorităţilor de a se izola, adoptând astfel comportamente deviante de la regula generală, devin o sursă majoră de risc pentru comunităţile lor.  

Exceptând comportamentele individuale deviante care reprezintă totuşi o minoritate raportată la marea masă a populaţiei României, datele studiului arată că în actuala situaţie de criză, comportamentul colectiv este mai degrabă cumpănit. Avem o societate relativ închegată care, în cea mai mare parte, pare să rezoneze raţional la măsurile autorităţilor statului. Cu cât întreaga societate va înţelege mai repede importanta respectării măsurilor autorităţilor şi cu cât vom reduce spre zero numărul de persoane idolente care ignoră regulile, cu atât vom instituti mai repede disciplina socială, adică principala armă pe care o avem în acest moment pentru combaterea eficientă a epidemiei de coronavirus”, a notat directorul INSCOP.  

Peste 90% din români sunt de acord cu sancţiunile pentru cei care nu respectă izolarea

92,6% dintre români sunt de acord cu măsurile luate în general de autorităţile statului pentru limitarea răspândirii epidemiei de coronavirus. Doar 5,4% îşi exprimă dezacordul faţă de aceste măsuri, în timp ce 1,9% nu ştiu sau nu răspund.  

Sunt de acord cu închiderea şcolilor, grădiniţelor şi universităţilor 96,3% dintre respondenţi. Nu sunt de acord 2,9% , în timp ce procentul non-răspunsurilor este de 0,8%.  

Îşi exprimă acordul faţă de controlul strict al populaţiei care intră în România din alte ţări 92,2% dintre respondenţi. Sunt în dezacord cu această măsură 5,8% dintre cei intervievaţi, în timp ce 1,9% nu ştiu sau nu răspund.  

92,8% dintre respondenţi sunt de acord cu sancţiunile penale aplicate cetăţenilor care nu respectă măsurile de izolare/carantină. Îşi exprimă dezacordul faţă de această măsură un procent de 5,9%, în timp ce 1,4% nu ştiu sau nu răspund.  

Remus Ştefureac, director INSCOP Research: „Măsurile restrictive principale luate până acum de autorităţi sunt sprijinite masiv de populaţie în procente de peste 90-95%. Faptul că un procent similar susţine şi sancţionarea penală a persoanelor care nu respectă măsurile luate de autorităţi amplifică intensitatea acordului românilor faţă de măsurile de combatere a epidemiei. Datele cu privire la atitudinea faţă de măsurile autorităţilor sunt relativ similare cu cele măsurate în sondajele de opinie realizate în alte ţări afectate de epidemia COVID -19, aşa cum este Italia, de exemplu, unde peste 90% din populaţie susţine măsurile luate de autorităţi pentru oprirea epidemiei.”  

Ajutorarea românilor din alte ţări care se întorc în România în această perioadă este o măsură care întruneşte acordul a 75,6% dintre români, 20,7% exprimându-şi dezacordul. 3,6% este procentul non-răspunsurilor.

Remus Ştefureac, director INSCOP Research: „Mult discutata problemă a fluxului mare de români din străinătate care s-au întors în ţară este tratată de o mare parte a popuţaiei într-o cheie de solidaritate. Faptul că trei pătrimi dintre respondenţi sunt de acord cu ajutorarea românilor din alte ţări care se întorc în România în această perioadă, aceasta pe fondul emoţiei puternice provocate de mediatizarea cazurilor unor persoane infectate din diaspora care nu au respectat obligaţia izolării, arată un nivel ridicat de coeziune socială. Pe de altă pare, cei 20% care nu sunt de acord cu ajutorarea românilor atrag atenţia asupra nevoii de creştere a responsabilităţii persoanelor care au revenit în ţară din state puternic afectate de epidemie de a se proteja pe sine şi cei din jur”.   

Încrederea în profesiile cele mai expuse în lupta cu COVID-19 72,4% dintre români au încredere în poliţişti în contextul luptei cu coronavirus

În contextul răspândirii epidemiei de coronavirus şi a eforturilor de combatere, limitare şi control a acesteia, respondenţii au fost întrebaţi câtă încredere au într-o serie de profesii mai expuse riscurilor. De cea mai mare încredere în această perioadă se bucură pompierii, medicii şi asistentele medicale, cu 92,6% încredere multă şi foarte multă, respectiv 90,4% încredere multă şi foarte multă. Urmează militarii cu 88,7% încredere multă şi foarte multă, farmaciştii, cu 86,8% încredere multă şi foarte multă şi poliţiştii cu 72,4% încredere multă şi foarte multă. Lucrătorii din magazinele alimentare sunt creditaţi cu încredere multă şi foarte multă de 59,4%.  

Remus Ştefureac, director INSCOP Research: „În această perioadă de criză excepţională, dar şi de vulnerabilitate a populaţiei, nivelul de încredere în profesiile cele mai expuse este uriaş. Medicii şi asistentele medicale, farmaciştii, pompierii, militarii, poliţiştii se bucură de niveluri record de încredere multă şi foarte multă din partea populaţiei, ceea ce evidenţiază atât teama puternică a opiniei publice, cât şi nevoia de oamenilor de a se racorda la repere de stabilitate şi profesionalism care pot acorda ajutor şi se află în linia întâi a bătăliei cu epidemia de coronavirus. Chiar şi lucrătorii din magazinele alimentare beneficiază un nivel de încredere foarte ridicat de aproximativ 60%.”  

Încrederea în instituţii

Toate instituţiile măsurate înregistrează niveluri de încredere semnificativ mai mari decât în mod obişnuit. Armata este instituţia în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 88,2% declarând că au încredere mare şi foarte mare în această instituţie. Ministerul Sănătăţii se bucură de încrederea a 77,5% dintre români, lucru firesc în plină criză sanitară. Poliţia se bucură de încrederea mare şi foarte mare a 72,1% dintre respondenţi, Uniunea Europeană (62,1%), Preşedinţia (55,7%), Primăria (55,4%), Guvernul (43,3%) şi Parlamentul (39,1%).     

Remus Ştefureac, director INSCOP Research: „Se observă o creştere semnificativă a nivelului de încredere multă şi foarte multă în instituţiile publice. Într-o situaţie de criză, de nesiguranţă şi incertitudine şi pe fondul declarării stării de urgenţă, acest fenomen de creştere a încrederii în instituţii este firesc. Populaţia are nevoie de  repere stabilitate şi funcţionalitate ale statului. Din acest motiv, oamenii învestesc cu încredere autorităţile publice cele mai relevante, în proporţii mai mari decât o fac în mod obişnuit. Niveluri record de încredere înregistrează Armata, Ministerul Sănătăţii, Poliţia sau Preşedinţia. Armata, de exemplu, revine la cifrele de încredere din anii `90 de peste 85% încredere multă şi foarte multă, după ce în ultimii ani fluctua în jurul procentului de 65%.  

Comparativ cu cifrele din sondajul realizat anul trecut, în martie 2019, de INSCOP Research la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer,  Poliţia câştigă acum peste 25 de procente. Preşedinţia câştigă la rândul ei peste 15 de procente, iar Guvernul aproape 30 de procente (în cazul Guvernului, comparaţia este situaţia din urmă cu un an când structura politică era diferită). Chiar şi Parlamentul înregistrează un nivel de încredere pe care nu l-a mai avut din anii `90. În urmă cu un an, sondajul INSCOP arăta că încrederea în Parlament (11%) era de peste trei ori mai mică faţă de cea din prezent. Uniunea Europeană se menţine de asemenea la un nivel ridicat de încredere, câştigând aproximativ 10 procente comparativ cu sondajul INSCOP din urmă cu un an.  Deşi sunt diferenţe între cele două sondaje în ceea ce priveşte metoda de culegerea datelor (unul cules pe teren în 2019, celălalt telefonic în 2020) cifrele pot fi comparate.  

Toate aceste evoluţii sunt rezultatul unei situaţii de criză excepţională. Oamenii sunt îngrijoraţi, au nevoie de certitudini, caută refugii de încredere pe care o acordă cu maximă generozitate. Gestionarea acestei crize fundamentale a generaţiei noastre va fi esenţială pentru modul în care va fi rescris contractul social dintre statul român şi cetăţenii săi, după ce, în cele trei decenii de regim democratic, această relaţie s-a deteriorat constant. Iar în acest sens, au responsabilităţi majore atât instituţiile statului, cât şi cetăţenii. Instituţiile au obligaţia de a emite regulile clare şi corecte de comportament social pe care să le pună riguros în aplicare cu toate instrumentele legitime posibile, iar cetăţenii au obligaţia de a le respecta, fără excepţie. Doar aşa putem spera să depăşim această criză într-o perioadă scurtă de timp. Altfel, fără această simbioză între stat şi cetăţean, consecinţele asupra vieţilor noastre, cu tot ce înseamnă impactul asupra sănătăţii, economiei, locurilor de muncă, veniturilor, speranţei de viaţă în ultimă instanţă, ar putea fi dramatice”, a conchis directorul INSCOP.

SURSA: ADEVARUL.RO