Omul se naște cu o motivație intrinsecă, auto-respect, demnitate și curiozitatea de a învăța.  Aceasta este naturalețea ființei umane. Ce avem astăzi la locul de muncă, oamenii și echipele sunt separate ierarhic, fiind răsplătiți cei de sus și pedepsiți cei de jos, fiind apreciați seniorii și batjocoriți juniorii. Am redus totul la discuții seci, management prin obiective, norme de realizat, recompense materiale, plan de afaceri etc., ceea ce face să se separe ceea ce ar trebui să fie unit, și determinând să fie întorși oamenii împotriva oamenilor.

Lumea a devenit tot mai interconectată, mediul tot mai complex și dinamic, timpul tot mai compresibil, intuiția din ce în ce mai limitată. Pur și simplu nu mai este posibil să se stabilească totul la vârf și ceilalți să urmeze orbește ordinele ”marelui ȘEF”, indiferent care ar fi și cum s-ar numi acesta.

Proiectul de țară Punct și de la capăt în sectorul gazelor naturale, înseamnă reconstruirea nu doar a unui nou cadru legislativ și organizațional, nu doar dezvoltarea guvernanței energetice, ci înseamnă și reîntoarcerea la OAMENI.

Cred că este cazul să nu mai acționăm pentru a realiza visele altora (care astăzi se găsesc “cocoțați” pe câte un post) și să ne mobilizăm fiecare din postul pe care-l ocupăm să ne realizăm propriile vise, realiste, în raport cu organizațiile în care acționăm.

Apreciez că este momentul când gaziștii trebuie să-și extindă continuu capacitatea de a crea rezultatele pe care ei le doresc cu adevărat, în care statutul de executant sub “ciocu mic noi suntem la putere” să fie schimbat cu aprecierea și încurajarea modalităților de gândire noi și prolifice, în care să discutăm de NOI și nu de de EL sau EA, în care aspirația colectivă este liberă și în care oamenii trebuie să învețe continuu cum să învețe împreună și nu cum să execute orbește.

Complexitatea și dinamica mediului de activitate, necesită ca munca să devină și ea tot mai “plină de învățare”, de la oricine are ceva de spus și nu doar aplicând sintagma “șeful are întotdeauna dreptate”. Nu mai este suficient să existe o singură persoană care să învețe pentru o instituție, societate, sucursală, secție, formație etc.. Pur și simplu nu mai este posibil să se stabilească totul la vârf și ceilalți să urmeze orbește ordinele “marelui strateg”.

Ceea ce s-a uitat la realizarea planurilor, proiecțiilor și proiectelor este faptul că unitățile fundamentale dintr-o organizație sunt echipele de lucru (oameni care au nevoie unul de celălalt pentru a produce un rezultat – pentru a produce valoare adăugată).

Managerii au dat greș, pentru ca așa au fost educați, modul lor de gândire și acționare fiind profund marcat de experiențele formative.

Ceea ce caracterizează sistemul de management prezent (chiar și numai la nivel teoretic) se poate structura pe opt piloni (conform lui P. Senge), dar care s-a dovedit în ultimii ani, inclusiv prin managementul privat dezvoltat, că nu răspunde în totalitate unei schimbări în bine.

Un nou Sistem de management trebuie să fie implementat în entitățile gaziere, cu scopul renormalizării situației. Acest sistem nu poate fi decât unul al apropierii față cu oamenii pe bază de principii și profesionalism.