Aplicarea OUG 114, planul de modificare, intenția de amânare a ei, aduc în concret, până astăzi, instituirea unei luni de miere pentru Guvernul României – prin păstrarea și în luna aprilie a unor încasări ridicate de TVA din gaze și pentru importatorii de gaze, care în absența acestor demersuri, probabil, nu ar fi obținut nici un leu din România, în această lună.

Marți seara (27 martie 2019), un proiect de modificare a OUG 114/2019, cu aplicabilitate peste doar 4 zile a apărut pe site-ul Ministerului Finanțelor, și care stabilea că se merge mai departe cu prevederile OUG 114/2019 în ceea ce privește plafonarea prețului la gazele naturale din producția internă începând cu 1 aprilie 2019 la o valoare de 68 lei/MWh (acțiune care în opinia mea are la bază un fundament lipsit de legalitate).

Astfel, furnizorii de gaze au semnat rapid contractele de gaze naturale, având în vedere obligațiile legale pe care le au în ceea ce privește o serie de raportări/nominalizări care trebuie realizate cu 5 zile înaintea finalizării lunii, dinaintea livrării propriu zise – sub amenințările unor amenzi usturătoare – către ANRE (Metodologia de aplicare a OUG 114), către Transgaz (Codul Rețelei) etc.

Astfel, furnizorii s-au grăbit să semneze:

– contracte de reziliere cu foștii furnizori de gaze pentru a semna contractele cu producătorii de gaze conform OUG 114/2018,

– s-au grăbit să semneze contracte de cumpărare gaze naturale din import (apreciez că prețul cu care gazele naturale din import s-au vândut în luna aprilie 2019 în România sunt mai mari cu până la 30% față de prețul cu care s-ar fi vândut gazele naturale în România în absența OUG 114/2018 – detalii în Buletinul Prețul Gazelor Naturale Vol 6, Asociația Energia Inteligentă)

– s-au grăbit să semneze contracte cu unii clienți finali, cu modificări de preț în aceste noi contracte, în concordanță cu noile prețuri de achiziție din producția internă si din import,

Surpriză! În data de 28 martie 2019, pe site-ul Ministerului de Finanțe apare un alt proiect de modificare a OUG 114/2018, care amână aplicarea OUG 114 de la 1 aprilie 2019 la 1 mai 2019.

Consecințele acestui demers:

I. Semnarea contractelor de achiziție gaze naturale cu producătorii la un preț de 68 lei/MWh incepând cu 1 aprilie 2019, este lovită de nulitate în condițiile în care OUG se va aplica doar de la 1 mai 2019, deoarece producătorii au avut de grijă să treacă că prețul contractului este prețul stabilit prin OUG 114 și contractul este valabil în condițiile prevăzute de OUG 114. Ori dacă OUG 114 nu se mai aplică de la 1 aprilie 2019, înseamnă că toate contractele cu producătorii nu mai există. Ce înseamnă asta? Înseamnă că furnizorii au reziliat niste contracte cu alți furnizori, și nu mai au nici contracte cu producătorii de gaze. Adică, rămân fără surse de gaze. Ce mai înseamnă asta? Înseamnă, că vechii furnizori – care mai au gaze (nu au apucat sa rezilieze contractele vechi cu producătorii) – vor trebui să încheie noi contracte de furnizare gaze cu furnizorii cu care până ieri aveau contract de furnizare gaze, dar la alt preț. Astfel, se naște posibilitatea unei situații de speculă determinată de aceste pseudo-modificări, care cel mai probabil se va sfârși cu prețuri mai mari pe care furnizorii vor trebui să le plătească pentru gazele achiziționate în luna aprilie 2019. Mai mult sunt situații în care furnizorii și-au cheltuit banii de achiziție deoarece au platit în avans 100% gazele naturale pe care credeau că le-au achiziționat de la producători, rămânănd pe moment (până se returneaza acei bani) fără lichidități.

II. Semnarea contractelor de achiziție gaze naturale din import, nu a fost condiționată de OUG 114/2018, astfel încât acestea rămân în vigoare, și crează obligații la nivelul furnizorilor de a le plăti și prelua. Consider că în absența OUG 114/2018, gazele din producția internă erau suficiente pentru cererea din luna aprilie 2019. Respectiv în absența acesteia, probabil cantitatea achiziționată din import ar fi fost mică sau chiar nu ar fi existat. Astfel, prin OUG 114 – s-a realizat o cerere artificială, dar și o crestere artificială a prețului la gazele naturale din import.

III. Semnarea contractelor de furnizare gaze naturale cu clienții finali, în condițiile determinate de OUG114/2018 de asemenea nu au fost condiționate de OUG 114, și acestea trebuie duse la bun sfârsșt, astfel sunt situații în care unii dintre furnizori vor înregistra pierderi, urmare a amânării aplicării ordonanței de la 1 aprilie la 1 mai.

Această situație, creată artificial:

• nu aduce nici o reducere a prețului la gaze la nivelul consumatorului final
• aduce beneficii pentru anumiți jucători și pierderi pentru alți jucători din piața de gaze.
• aduce și beneficii la bugetul de stat, deoarece mai există o lună când se va practica un preț mare al gazelor naturale din producția internă care va determina ca în luna aprilie să se încaseze încă o sumă mare din TVA-ul pe gaze.